Valentin Lazea explică recesiunea tehnică din România și impactul datoriei publice asupra deficitului bugetar

Pe scurt:

• România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de contracție economică, cu o scădere de 1,8% în trimestrul IV 2025.
• Încetinirea economiei zonei euro și reformele fiscale au redus consumul intern, afectând creșterea economică și deficitul bugetar.
• Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,8% din PIB, impunând ajustări fiscale stricte pentru a reduce datoria publică și externă.
• Bugetul pe 2026 prevede un deficit de 6,2% din PIB și o creștere economică estimată la 1%, condiționată de stabilizarea prețurilor la hidrocarburi.

Valentin Lazea despre recesiunea tehnică România și impactul datoriei publice asupra deficitului bugetar

România a intrat oficial în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de contracție economică, potrivit economistului-șef al BNR, Valentin Lazea. Acest declin reflectă atât încetinirea economiei zonei euro, cât și necesitatea unor măsuri de echilibrare bugetară. Tensiunile din Iran au crescut prețurile carburanților, afectând eforturile de control al inflației, însă guvernul a limitat impactul negativ în condițiile spațiului fiscal disponibil.

Cauzele recesiunii tehnice România și evoluția deficitului bugetar

Activitatea economică a scăzut cu 1,8% în trimestrul IV 2025, după o contracție de 0,1% în trimestrul anterior, marcând recesiunea tehnică. Totuși, creșterea anuală a fost de 0,7%, susținută de performanțele din primele două trimestre. Principalele cauze sunt încetinirea economiei zonei euro și reducerea consumului intern, ca urmare a reformelor fiscale adoptate pentru a evita pierderea finanțării externe.

România a înregistrat progrese în reducerea deficitului bugetar, însă atingerea unui nivel sub 3% din PIB este esențială pentru a opri creșterea datoriei publice și externe. În prezent, cheltuielile cu dobânzile reprezintă circa 2,8% din PIB și sunt în creștere, ceea ce face necesară o ajustare fiscală riguroasă pentru a genera surplus primar și a începe reducerea datoriei.

Provocările datoriei publice și măsurile fiscale necesare

În ianuarie 2026, datoria externă a crescut cu 1,9 miliarde euro, iar relaxarea țintei de deficit bugetar riscă să agraveze situația. O colectare mai eficientă a TVA și a altor taxe, reducând diferența de colectare cu două treimi, ar putea închide un deficit suplimentar de 2% din PIB. Aceasta necesită voință politică și o colaborare între mediul de afaceri și sectorul public, care în prezent sunt în conflict.

Facilitățile fiscale acordate anterior au generat dezechilibre, fiind finanțate prin împrumuturi. Mediul de afaceri a beneficiat de scutiri și cote reduse de impozitare, iar publicul larg a avut creșteri salariale și pensii necorelate cu productivitatea, precum și subvenții la transport și energie. Unele portițe fiscale au fost închise, dar altele persistă, afectând sustenabilitatea bugetară.

Perspective pentru deficitul bugetar și impactul recesiunii tehnice România

Bugetul pe 2026 prevede venituri de 736,5 miliarde lei și un deficit de 6,2% din PIB, cu o creștere economică estimată la 1%. Realizarea acestor obiective depinde de stabilizarea prețurilor la hidrocarburi, absorbția fondurilor europene, reducerea conflictelor politice și menținerea politicilor fiscale stricte. O creștere economică modestă de 0,2-0,3% este probabilă, iar inflația va avea un impact compensatoriu asupra PIB nominal.

Șocul extern generat de conflictul din Iran a majorat inflația cu aproximativ un punct procentual, complicând politica monetară. Inflația va scădea în lunile de vară datorită efectelor de bază, dar în trimestrul II 2026 se așteaptă o creștere temporară peste 10%. Temperarea așteptărilor inflaționiste rămâne o prioritate pentru BNR.

Intervențiile guvernamentale pentru a atenua scumpirea carburanților trebuie să fie bine țintite, deoarece reducerea accizei ar crește deficitul bugetar și finanțarea prin datorie. Guvernul a acordat deja sprijin agricultorilor și transportatorilor, dar spațiul fiscal rămâne limitat. Menținerea disciplinei fiscale este crucială pentru stabilitatea economică și reducerea datoriei publice.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-interne/valentin-lazea-economistul-sef-al-bnr-explica-2522887.html (link)