Site-urile NoaMedia
Întârzierile infrastructură amenință proiectele transport UE, cu termene prelungite până în 2030 și costuri în creștere. Curtea Europeană de Conturi semnalează întârzieri majore în opt proiecte strategice, inclusiv în România. Aceste deficiențe riscă să afecteze conectivitatea și obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Pe scurt:
- Proiectele de transport UE finanțate prin fonduri europene riscă întârzieri majore, cu termene amânate până la 17 ani față de planificarea inițială.
- Costurile proiectelor au crescut cu până la 82%, afectând conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor în sectorul transporturilor.
- Întârzierile subminează obiectivele climatice și economice ale UE, iar supravegherea Comisiei Europene este considerată insuficientă.
- Opt proiecte majore implică 13 state, inclusiv România, necesitând investiții de 500 miliarde euro până în 2030 pentru finalizarea rețelei TEN-T.
Întârzieri majore afectează proiectele transport UE și fondurile europene transport
Proiectele transport UE finanțate prin fonduri europene transport întâmpină întârzieri semnificative, riscând să nu atingă obiectivele stabilite pentru 2030. Auditorii europeni avertizează că aceste întârzieri afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor în sectorul transporturilor.
Costuri în creștere și termene amânate
Raportul Curții Europene de Conturi arată că cele opt megaproiecte evaluate au înregistrat o creștere a costurilor de până la 82% față de estimările inițiale. Proiecte precum Rail Baltica și Lyon-Turin rail link contribuie major la această creștere. Termenele de finalizare au fost amânate cu până la 17 ani, afectând grav realizarea rețelei centrale TEN-T.
Supravegherea Comisiei Europene și impactul întârzierilor infrastructură
Supravegherea Comisiei Europene asupra implementării proiectelor a fost considerată insuficientă, în ciuda avertismentelor din rapoartele anterioare. Întârzierile în infrastructură mențin emisiile ridicate și cresc costurile pentru companii și consumatori, subminând obiectivele climatice și economice ale UE.
Proiecte strategice și necesitatea investițiilor suplimentare
Opt proiecte majore implică 13 state membre, inclusiv România, și vizează infrastructuri feroviare, căi navigabile și conexiuni multimodale. Pentru a atinge obiectivele TEN-T, este nevoie de investiții masive, estimate la 500 de miliarde de euro până în 2030. Comunitatea Europeană a Căilor Ferate solicită majorarea fondurilor UE pentru perioada 2028–2035.
Noa Insight
Proiectele de transport finanțate prin fonduri europene întâmpină întârzieri majore, riscând să nu fie finalizate până în 2030. Raportul Curții Europene de Conturi evidențiază creșteri semnificative ale costurilor și amânări ale termenelor, afectând mai multe state membre, inclusiv România, în implementarea infrastructurii TEN-T.
Implicații
Întârzierile și creșterea costurilor afectează conectivitatea și reducerea emisiilor în sectorul transporturilor, subminând obiectivele climatice și economice ale Uniunii Europene și impactând negativ companiile și consumatorii.
Elemente-cheie
- Curtea Europeană de Conturi a evaluat opt megaproiecte cu creșteri de costuri de până la 82% față de estimările inițiale.
- Termenele de finalizare au fost amânate cu până la 17 ani, afectând realizarea rețelei centrale TEN-T.
- Proiectele implică 13 state membre și necesită investiții estimate la 500 de miliarde de euro până în 2030.
Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ue-risca-sa-rateze-proiectele-de-transport-pentru-2030-consecinte-pentru-romania-autostrazi-cai-ferate-si-porturi-intarziate-3592419 (link)
