Surprizele din grila salarizării bugetarilor cu majorări și reduceri pe ultima sută de metri

Pe scurt:

• Noua grilă salarială a bugetarilor reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 lei, cu 287 coeficienți majorati și 111 reduși din 2.980 poziții analizate.
• Administrația și primarii din localități medii beneficiază de majorări semnificative, în timp ce cercetarea și unele funcții din sănătate și educație înregistrează reduceri.
• Demnitarii și personalul din securitate păstrează coeficienții, dar salariile scad proporțional cu reducerea valorii de referință, afectând puterea de cumpărare.
• Exemple notabile includ creșteri de până la 41,7% pentru consilieri în administrația centrală și scăderi de până la 16,44% în cercetare științifică.

Surprize în grila salarizării bugetarilor cu coeficienți majorare și reducere valoare referință

Noua grilă salarizării bugetarilor aduce modificări semnificative în coeficienți, în contextul reducerii valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Analiza comparativă între variantele din iulie și august evidențiază majorări, reduceri și mențineri ale coeficienților în diverse familii ocupaționale.

Din 2.980 de poziții comparabile, 287 au coeficienți majorati, 111 au fost reduse, iar 2.582 au rămas neschimbate. Impactul variază însă considerabil între domenii.

Modificări în grila salarizării bugetarilor în administrație și primării

Administrația este principalul beneficiar, cu 89 de coeficienți majorati și niciunul redus din 1.366 poziții. Majorările depășesc pragul de 2,5% necesar pentru compensarea reducerii valorii de referință în 81 de cazuri.

Exemple notabile includ creșteri de până la 41,7% pentru consilieri și experți în administrația centrală, cu salarii brute ce urcă de la 8.102 la 11.200 lei. Auditorii și personalul din administrația locală beneficiază, de asemenea, de creșteri semnificative ale coeficienților.

Primarii unor unități administrativ-teritoriale cu populații între 50.001 și 200.000 de locuitori au coeficienți majorati cu până la 36,2%. În schimb, vicepreședinții consiliilor județene și viceprimarii sectoarelor Bucureștiului înregistrează reduceri ale coeficienților cu aproximativ 5,7%.

Coeficienți majorare și reducere valoare referință în demnitari și structuri de securitate

Demnitarii de la nivel central, precum președintele, premierul, miniștrii și parlamentarii, păstrează coeficienții stabiliți anterior, iar salariile scad proporțional cu reducerea valorii de referință.

• Președintele României: coeficient 8, salariu brut de 32.000 lei;
• Premierul: coeficient 7,5, salariu brut de 30.000 lei;
• Senatorii și deputații: coeficient 6, salariu brut de 24.000 lei.

În domeniul Apărării, ordinii publice și securității naționale, coeficienții rămân neschimbați în toate cele 179 de poziții analizate. Totuși, salariile scad cu aproximativ 2,44% din cauza reducerii valorii de referință.

Impactul asupra justiției, sănătății și educației

În Justiție, 178 din 189 de coeficienți rămân identici, iar salariile scad ușor din cauza valorii de referință. Creșteri de coeficienți apar la Registrul Comerțului, unde un registrator grad I beneficiază de o majorare de 15,5%, cu salariul brut crescând la 11.800 lei.

În Sănătate, coeficienții pentru medici primari și specialiști rămân în mare parte neschimbați, cu scăderi salariale corespunzătoare. Totuși, asistenții medicali-șefi și farmaciştii primari primesc majorări de coeficienți între 7,4% și 10,3%. Funcțiile administrative de conducere în unitățile sanitare înregistrează reduceri de până la 12%.

În Educație, profesorii primesc corecții în sus, dar adesea insuficiente pentru a compensa reducerea valorii de referință. De exemplu, un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime are o creștere a coeficientului de doar 1,68%, iar salariul scade la 9.680 lei. Conferențiarii universitari beneficiază de creșteri mai consistente, de 6,67%.

Cercetarea științifică suferă reduceri semnificative

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cele mai mari pierderi, coeficienții fiind reduși cu 13-16% pentru funcții de conducere și cercetători. De exemplu, directorul general al unui institut de cercetare are coeficientul redus de la 4,5306 la 3,9416, iar salariul scade de la 18.575 la 15.766 lei. Cercetătorii științifici II înregistrează o scădere de 16,44% a coeficientului.

Concluzii privind modificările din grila salarizării bugetarilor

Ultima variantă a grilei salarizării bugetarilor combină o reducere generală a valorii de referință cu ajustări punctuale ale coeficienților. Administrația și anumite categorii de primari sunt principalii câștigători, în timp ce cercetarea și unele funcții din sănătate și educație înregistrează reduceri sau corecții insuficiente.

Astfel, reducerea valorii de referință nu a fost aplicată uniform, ci a fost însoțită de majorări și reduceri ale coeficienților în 287, respectiv 111 poziții, reflectând negocieri complexe și diferențieri între domenii.

Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/cine-a-castigat-si-cine-a-pierdut-ultima-runda-de-negocieri-pentru-legea-salarizarii_3913805 (link)