Semnal de alarmă în economia mondială din cauza cumpărării masive a aurului de către băncile centrale

Pe scurt:

• Băncile centrale au cumpărat aproape 250 de tone de aur în primul trimestru 2026, estimându-se un total de 900 de tone până la sfârșitul anului.
• Acumularea aurului are loc în ciuda randamentelor reale pozitive ale obligațiunilor americane, reflectând preocupări privind stabilitatea sistemului financiar global.
• China, Polonia și India conduc achizițiile, iar aurul a ajuns să reprezinte 27% din rezervele băncilor centrale, în creștere cu 7 puncte procentuale față de 2025.
• Riscurile geopolitice și incertitudinile economice sporesc rolul aurului ca activ de refugiu și protecție împotriva riscurilor financiare internaționale.

<h3Aurul și băncile centrale în contextul geopoliticii financiare

Băncile centrale își cresc constant rezervele de aur, consolidând rolul metalului prețios în strategiile financiare globale. Această tendință persistă în ciuda randamentelor atractive ale obligațiunilor americane și a fluctuațiilor recente ale prețului aurului, reflectând preocupările legate de stabilitatea sistemului financiar internațional.

<h3Evoluția rezervei de aur a băncilor centrale în 2026

În prima jumătate a anului 2026, băncile centrale au achiziționat aproape 250 de tone de aur doar în primul trimestru. Dacă acest ritm se menține, totalul cumpărărilor ar putea ajunge la circa 900 de tone până la sfârșitul anului. Această acumulare are loc în condițiile în care obligațiunile americane pe 30 de ani oferă randamente de aproximativ 5,1%, iar inflația se situează în jurul valorii de 3,8%.

În ciuda randamentelor reale pozitive ale obligațiunilor, băncile centrale preferă aurul pentru diversificarea și siguranța rezervelor, considerându-l un activ strategic independent de politicile economice ale unor țări și neexpus riscurilor asociate activelor financiare guvernamentale.

<h3Rezerve aur și factorii geopolitici care influențează piața

Prețul aurului a înregistrat o corecție după maximele din 2026, influențat de date economice solide din Statele Unite, care au redus așteptările privind scăderea dobânzilor de către Rezerva Federală. Raportul privind piața muncii a indicat crearea a 172.000 de locuri de muncă în mai, ceea ce a determinat o scădere a prețului aurului cu peste 125 de dolari pe uncie.

De asemenea, prelungirea armistițiului dintre SUA și Iran a redus temporar tensiunile geopolitice, diminuând o parte din prima de risc care susținea prețul aurului. Totuși, conflictele regionale și riscurile lanțurilor globale de aprovizionare mențin interesul pentru aur ca activ de refugiu.

<h3Reconfigurarea rezervelor globale și importanța aurului fizic

China, Polonia și India se numără printre cele mai active bănci centrale în acumularea de aur, urmărind diversificarea rezervelor și reducerea dependenței de dolar. La finalul anului 2025, aurul reprezenta aproximativ 27% din rezervele băncilor centrale, în creștere cu șapte puncte procentuale față de anul precedent.

În același timp, ponderea obligațiunilor de Trezorerie americane a scăzut la 22%, iar activele denominate în euro au rămas stabile la 15%. Această schimbare reflectă o tendință de reconfigurare a rezervelor globale, în contextul incertitudinilor economice și politice.

Înghețarea unei părți a rezervelor externe ale Rusiei în 2022 a evidențiat riscurile asociate activelor financiare în jurisdicții străine, consolidând rolul aurului ca instrument de protecție împotriva riscurilor geopolitice și macroeconomice.

Victor Dima, manager Tavex, subliniază că dobânzile ridicate nu doar concurează cu aurul, ci ridică întrebări privind stabilitatea economică globală, ceea ce sporește interesul pentru aur în strategiile băncilor centrale.

Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/semnal-de-alarma-in-economia-mondiala-de-ce-cumpara-bancile-centrale-aur-pe-banda-rulanta_3893963 (link)