Românii revin în țară în număr mult mai mare decât cei care pleacă, anunță șeful Autorității Europene a Muncii

Pe scurt:

• În 2023, numărul românilor care s-au întors în țară a depășit pe cel al celor care au plecat, cu un excedent de circa 67.000 de reveniri.
• Creșterea revenirilor este susținută de oportunitățile de muncă și investiții din România, conform directorului Autorității Europene a Muncii.
• La începutul lui 2024, aproximativ trei milioane de români locuiau în alte state UE, reprezentând cel mai numeros grup de cetățeni europeni în străinătate.
• Scăderea cu 33% a candidaturilor pentru muncă în străinătate în 2026 indică un interes redus pentru angajările externe în rândul românilor.

Migrația românilor și revenirea în țară în creștere

<pMigrația românilor spre revenirea în țară a cunoscut o creștere semnificativă în 2023, când numărul celor care s-au întors a depășit pe cel al celor care au plecat, potrivit lui Cosmin Boiangiu, directorul executiv al Autorității Europene a Muncii. Acest fenomen marchează o schimbare față de tendința de lungă durată, când plecările erau mai numeroase.

Boiangiu a explicat că românii găsesc în țară oportunități de muncă și investiții, iar obiectivul este să se dezvolte o circulație reală a forței de muncă mobilă, cu lucrători activi în mai multe state, dar care păstrează legături cu România și pot reveni când condițiile sunt favorabile.

Contextul migrației românilor și forța de muncă mobilă

Autoritatea Europeană a Muncii, condusă de Cosmin Boiangiu, sprijină cooperarea între state pentru mobilitatea lucrătorilor și aplicarea normelor europene privind munca transfrontalieră. Românii sunt prezenți în sectoare cu deficit de personal, precum agricultura, turismul, transporturile, construcțiile și sănătatea.

Analiza datelor Eurostat realizată de sociologul Dumitru Sandu arată că în 2023 aproximativ 218.000 de români au revenit în țară, față de 190.000 în 2022. În același an, 151.000 au plecat pentru cel puțin 12 luni, ceea ce indică un excedent de circa 67.000 de reveniri.

Cifrele INS și complexitatea fenomenului

Datele Institutului Național de Statistică arată o evoluție mai nuanțată. Revenirile definitive în țară au scăzut din 2022, în timp ce plecările definitive au crescut. Această tendință se observă în toate țările de proveniență analizate, iar migrația definitivă reprezintă doar o parte a fenomenului, mulți români întorcându-se fără a-și schimba domiciliul oficial.

Românii în Uniunea Europeană și interesul pentru piața muncii externe

La începutul lui 2024, aproximativ trei milioane de români locuiau într-un alt stat UE, reprezentând 22% din totalul cetățenilor europeni stabiliți în altă țară membră. Aceștia formează cel mai numeros grup de cetățeni europeni în străinătate, înaintea italienilor și polonezilor.

Datele platformei eJobs indică o scădere cu 33% a candidaturilor pentru locuri de muncă în străinătate în 2026, ajungând la sub 55.000, cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Aceasta reflectă o diminuare a interesului pentru angajările externe.

România atrage români din diaspora și lucrători străini

Pe lângă revenirea românilor, țara atrage și lucrători din Asia și state vecine pentru a compensa deficitul de personal. Datele INS arată că Bucureștiul și nouă județe dezvoltate au câștigat circa 73.000 de locuitori din migrația externă temporară între 2020 și 2024.

Aceste cifre includ atât români reveniți, cât și cetățeni străini stabiliți temporar în România, reflectând dinamica complexă a pieței muncii și a mobilității forței de muncă.

Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/romanii-se-intorc-acasa-cosmin-boiangiu-autoritatea-europeana-muncii_3915910 (link)