România și Ungaria sunt cele mai puțin pregătite pentru adoptarea euro deși au deficit bugetar ridicat și dorința cetățenilor crescută

Pe scurt:

• România și Ungaria sunt cele mai puțin pregătite pentru adoptarea euro, având deficite bugetare ridicate și datorii publice în creștere.
• România a înregistrat un deficit ESA de 9,4% din PIB în 2024, cu o datorie publică estimată la peste 61% din PIB în 2026.
• Dobânzile pe termen lung sunt aproape 7% în România și Ungaria, crescând costurile serviciului datoriei și afectând stabilitatea macroeconomică.
• Peste 70% dintre români și unguri susțin adoptarea euro, în ciuda lipsei priorității politice și a condițiilor economice dificile.

România și adoptarea euro în contextul deficitului bugetar și datoriei publice

Adoptarea euro în România rămâne un obiectiv dificil, în condițiile în care deficitul bugetar și datoria publică continuă să crească. România se află printre cele patru țări din regiune care nu au adoptat încă moneda unică, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la euro la 1 ianuarie 2026.

Planul național pentru adoptarea euro, elaborat în 2018, a fost abandonat, iar ținta de aderare la mecanismul ratelor de schimb în 2023-2024 a fost depășită. Cheltuielile publice mari au generat deficite bugetare ridicate și o datorie publică aflată aproape de pragul de 60% din PIB, ceea ce afectează echilibrele macroeconomice.

Deficit bugetar și datorie publică în România și regiune

România a înregistrat un deficit bugetar ESA de 9,4% din PIB în 2024, estimat să scadă la 6-6,5% în 2026. Comisia Europeană anticipează o datorie publică de peste 61% din PIB în 2026, cu o creștere până la aproape 63% în 2027. Situația este similară în Polonia, cu un deficit estimat la 6,3% și o datorie publică ce va depăși 69% din PIB în 2027.

Ungaria a raportat un deficit de circa 4,6% din PIB în 2025 și este așteptată să încheie 2026 și 2027 cu deficite de 5,1%. Datoria publică a ajuns la aproape 74% din PIB și va atinge 75% în 2027. Cehia se menține sub pragurile critice, cu un deficit de sub 2% și o datorie publică de circa 43% din PIB în 2025.

Provocările adoptării euro în România

România și Ungaria au cele mai ridicate dobânzi pe termen lung, aproape 7%, comparativ cu 5,5% în Polonia și 4,5% în Cehia. Dobânda medie la datoria publică în România a ajuns la 6,2%, aproape dublă față de 2021, ceea ce crește costurile cu serviciul datoriei. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB este cea mai mare din UE: 3,1% în România și 4% în Ungaria, cu o tendință de creștere în următorii ani.

Pentru a respecta criteriul Maastricht privind deficitul fiscal de 3%, România trebuie să obțină un excedent primar de peste 3% din PIB. Inflația rămâne o problemă, cu o medie de 6,5% în 2025, mult peste nivelurile din Ungaria, Polonia sau Cehia și peste limita admisă de criteriile europene.

Perspective și dorința populației pentru adoptarea euro în România

Deși mediul politic nu prioritizează adoptarea euro pe termen scurt, populația din România și Ungaria este printre cele mai favorabile aderării la moneda unică, peste 70% susținând adoptarea rapidă. În contrast, în Cehia și Polonia, sub 50% sunt favorabili euro, iar o parte semnificativă se opune.

Raportul Erste subliniază că aderarea la uniunea monetară reduce riscurile cursului de schimb și costurile de tranzacție, sprijinind încrederea investitorilor și scăderea costurilor de împrumut. Exemplele Slovaciei și Croației arată că aderarea poate îmbunătăți ratingurile și reduce diferențialele de dobândă.

Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/stiri/economie/cine-urmeaza-dupa-bulgaria-romania-si-ungaria-cele-mai-putin-pregatite-pentru-adoptarea-euro-desi-au-cei-mai-doritori-cetateni-raport-22318245?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)