România se confruntă cu o criză a securității energetice din cauza creșterii consumului de gaze în sezonul rece

Pe scurt:

• România se confruntă cu o criză a securității energetice din cauza creșterii consumului de gaze cu 5% între 14 și 18 ianuarie 2026.
• Creșterea cererii pentru gaze și electricitate a dus la o majorare a prețului gazelor cu 13%, presând capacitățile de import și tranzit.
• Energia eoliană a redus prețul electricității cu 35% pe 18 ianuarie, economisind 2,8 milioane metri cubi de gaze în condiții de consum ridicat.
• Economisirea gazelor a redus dependența de importuri, evidențiind necesitatea diversificării surselor și a soluțiilor flexibile pentru securitatea energetică.

securitate energetică România în fața creșterii consumului de gaze

România se confruntă cu provocări majore privind securitatea energetică, pe fondul creșterii consumului de gaze în sezonul rece. Între 14 și 18 ianuarie 2026, cererea zilnică de gaze a urcat cu 5%, susținută de necesarul pentru încălzirea populației, centralele termice și industrie. Totodată, tranzitul de gaze către Republica Moldova a crescut cu 15% în aceeași perioadă.

Consumul orar de electricitate a înregistrat un vârf de 7%, în special în zonele unde populația a apelat la soluții de încălzire de urgență. Această creștere simultană a cererii pentru gaze și electricitate a generat presiuni asupra prețurilor, PZU gazelor crescând cu 13% din 14 ianuarie, semnalând o intensificare a presiunii asupra aprovizionării și limitarea capacităților de import și tranzit.

Rolul energiei eoliene în stabilizarea pieței energetice

În acest context, energia eoliană a jucat un rol esențial în reducerea costurilor și în asigurarea stabilității sistemului energetic. Pe 18 ianuarie 2026, în ciuda scumpirii gazelor, prețul electricității a scăzut cu 35%, o situație neobișnuită în raport cu tendințele europene. Această „decuplare” între prețul gazelor și cel al electricității a fost posibilă datorită creșterii producției eoliene, care a compensat scăderea importurilor și a producției pe bază de cărbune.

Hidrocarburile utilizate pentru producția de electricitate au scăzut semnificativ în noaptea de 17 spre 18 ianuarie, iar în prima parte a zilei de 18 ianuarie s-au redus cu 25%. Această schimbare a permis economisirea a aproximativ 2,8 milioane metri cubi de gaze, în condițiile unui consum ridicat și a unui tranzit important către Republica Moldova.

Impactul economisirii gazelor asupra securității energetice

Economisirea gazelor a contribuit la stabilitatea aprovizionării și a redus dependența de importuri într-un moment critic. Fără aportul energiei eoliene, România ar fi avut nevoie de cantități suplimentare de gaze, ceea ce ar fi pus presiune suplimentară pe capacitățile de import și tranzit. Această situație evidențiază importanța diversificării surselor de energie și a dezvoltării unor soluții flexibile pentru gestionarea cererii.

Reprezentanții Asociației Energia Inteligentă subliniază că experiența din ianuarie 2026 trebuie să devină un punct de referință pentru strategia energetică a României. Este necesară pregătirea unor măsuri care să includă rezerve de capacitate flexibilă, stocare de energie și management inteligent al consumului, pentru a asigura autonomia energetică pe termen lung.

Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/romania-e-pe-modul-de-supravietuire-doamne-ajuta-si-sa-nu-se-strice-nimic-cand-e-frig-si-consumul-de-gaze-creste-chisalita_905369.html (link)