România se confruntă cu inflația ridicată și dezechilibrele fiscale în timp ce Europa Centrală și de Est se redresează inegal

Pe scurt:

• România se confruntă cu inflație ridicată și dezechilibre fiscale care încetinesc redresarea economică în 2026, spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est.
• Inflația persistentă și costurile ridicate limitează politica monetară, menținând dobânzile ridicate și afectând capacitatea băncii centrale de a stimula economia.
• Dezechilibrele fiscale și deficitul de cont curent restrâng spațiul de manevră, iar relaxarea politicii monetare va fi graduală și atent monitorizată în România.
• Companiile românești resimt presiuni financiare din cauza costurilor salariale crescute, dobânzilor ridicate și întârzierilor la plată, afectând lichiditatea și investițiile.

Inflația România și dezechilibrele fiscale afectează redresarea economică

Inflația România continuă să reprezinte un factor major de risc în contextul economic al Europei Centrale și de Est, unde redresarea este inegală. În timp ce regiunea înregistrează o creștere economică ușoară în 2026, România se confruntă cu presiuni semnificative generate de inflație ridicată și dezechilibre fiscale persistente.

Polonia și Cehia depășesc media regională datorită investițiilor publice și private consistente, absorbției eficiente a fondurilor europene și unui cadru macroeconomic stabil. În schimb, România și Ungaria înregistrează o redresare mai lentă, afectată de inflație și dezechilibre macroeconomice, precum și de un climat investițional fragil.

Inflația România rămâne un obstacol pentru politica monetară

Deși inflația în Europa Centrală și de Est tinde să scadă, România urmează o traiectorie distinctă, cu prețuri ridicate la alimente și servicii și măsuri fiscale care cresc costurile. Această situație prelungește perioada dobânzilor ridicate și limitează capacitatea băncii centrale de a stimula economia prin politica monetară.

Presiunea inflaționistă afectează direct costurile și menține un climat economic dificil, în care relaxarea politicii monetare este condiționată de o îmbunătățire clară a indicatorilor macroeconomici și de stabilitatea piețelor energetice și valutare.

Politica monetară prudentă în fața dezechilibrelor fiscale

Economia României este vulnerabilă la șocuri externe din cauza poziției fiscale fragile și a dezechilibrelor externe. Randamentele obligațiunilor guvernamentale rămân peste nivelurile pre-pandemie, iar deficitul de cont curent nu este corectat complet. Aceste elemente restrâng spațiul de manevră al băncii centrale.

În contrast, Polonia și Ungaria ar putea relaxa politica monetară în 2026, pe fondul unei temperări mai clare a inflației. Pentru România, orice relaxare va fi graduală și atent monitorizată, având în vedere volatilitatea piețelor și riscurile geopolitice.

Dezechilibre fiscale și impactul asupra companiilor

Deficitele bugetare din Europa Centrală și de Est depășesc pragul de 3% din PIB în majoritatea țărilor, iar datoria publică este în creștere în state precum Polonia, România și Slovacia. Consolidarea fiscală avansează lent, menținând vulnerabilitatea la șocuri externe.

Companiile din regiune se confruntă cu condiții financiare restrictive, incertitudine privind cererea și costuri ridicate de finanțare. În România, aceste presiuni sunt amplificate de creșterea costurilor salariale, dobânzile ridicate și întârzierile la plată, afectând lichiditatea și investițiile.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/romania-ramane-sub-presiunea-inflatiei-si-a-2503033.html (link)