România riscă un blackout dacă energia nucleară și hidroenergia nu asigură stabilitatea rețelei

Pe scurt:

• România riscă un blackout dacă energia nucleară și hidroenergia nu asigură stabilitatea rețelei electrice naționale.
• Seceta și problemele tehnice reduc producția la centralele hidroelectrice și nucleare, afectând capacitatea totală de aproximativ 1.400 MW.
• Lipsa infrastructurii de stocare adecvate limitează compensarea energiei fotovoltaice, cu o capacitate actuală de stocare de doar 1.000 MWh.
• Proiecte precum Tarnița-Lăpuștești și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt esențiale pentru securitatea energetică a României.

Riscul unui blackout în România din cauza energiei nucleare și hidroenergiei

blackout România devine o amenințare reală dacă energia nucleară și hidroenergia nu asigură stabilitatea rețelei electrice. Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, atrage atenția asupra importanței acestor surse în contextul actual al producției energetice.

Guvernul a instituit stare de alertă pentru luna august, ca urmare a scăderii producției de energie. Premierul demis Ilie Bolojan a semnalat riscul opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, ceea ce ar afecta grav sistemul energetic național.

Problemele hidroenergiei și ale centralei nucleare

Seceta prelungită a redus debitul Dunării, afectând funcționarea centralelor hidroelectrice și nucleare. La Cernavodă, oprirea ambelor reactoare echivalează cu o pierdere de aproximativ 1.400 MW. Hidroelectrica înregistrează sute de megawați indisponibili, iar la Porțile de Fier I două grupuri sunt oprite complet, iar un al treilea funcționează la jumătate din capacitate.

În sectorul termoenergetic, centralele pe cărbune și cele pe gaz sunt afectate de incendii, mentenanță sau insolvență, ceea ce reduce suplimentar capacitatea de producție. Aceste deficiențe se adaugă contextului nefavorabil generat de condițiile meteo.

Blackout România și limitările energiei fotovoltaice fără stocare

Investițiile masive în panouri fotovoltaice nu au compensat lipsa unei infrastructuri adecvate de stocare a energiei. România poate stoca în prezent aproximativ 1.000 MWh, mult sub necesarul ideal de 10.000 MWh. Această situație limitează capacitatea de a echilibra producția intermitentă a surselor regenerabile.

Fotovoltaicele au redus producția termocentralelor în anumite perioade, dar fără sisteme eficiente de stocare, energia solară nu poate asigura stabilitatea rețelei. Lipsa investițiilor în energie nucleară agravează această problemă.

Proiecte și soluții pentru stabilizarea rețelei energetice

Proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești este considerat esențial pentru creșterea capacității de stocare și echilibrare a rețelei. De asemenea, continuarea lucrărilor la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) reprezintă pași importanți pentru securitatea energetică.

Există discuții privind construirea unor turnuri de răcire la Cernavodă pentru a reduce dependența de debitul Dunării, dar aceste soluții nu au fost încă implementate. În paralel, lobby-ul pentru închiderea centralelor nucleare pune presiune asupra politicilor energetice.

În concluzie, mixul energetic al României trebuie să includă hidroenergia și energia nucleară pentru a preveni riscul unui blackout și pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic național.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/risca-romania-sa-intre-in-blackout-expert-2547124.html (link)