Exodul românilor atinge cote alarmante, cu aproape 4 milioane de persoane stabilite în statele OECD până în 2021. Analiza Alianței Binelui Comun arată că specialiștii români și tinerii sunt cei mai afectați, ceea ce pune presiune pe forța de muncă și demografia țării. Acest fenomen, observat în principal în ultimii doi decenii, evidențiază provocările majore pentru România în reținerea talentelor.
Pe scurt:
- Aproximativ 3,9 milioane de români cu vârsta peste 15 ani trăiau în statele OECD în 2020/21, reprezentând un exod masiv de specialiști și tineri.
- Românii sunt cel mai numeros grup de cetățeni UE stabiliți în alt stat, afectând demografia, forța de muncă și potențialul antreprenorial al țării.
- În 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani intenționau să plece, cauzele principale fiind birocrația, infrastructura și managementul deficitar.
- Alianța Binelui Comun propune un Barometru al Retenției Talentului și măsuri pentru a stimula revenirea și retenția specialiștilor în România.
exod români și impactul asupra specialiștilor români și migrației tinerilor
Exodul românilor, în special al specialiștilor români și al tinerilor, afectează semnificativ România. Aproximativ 3,9 milioane de persoane născute în țară și cu vârsta peste 15 ani locuiau în statele OECD în 2020/21, conform unei analize realizate de Alianța Binelui Comun (ABC).
Acest număr este de peste trei ori mai mare față de începutul anilor 2000, indicând că aproape unul din cinci români aflați la vârstă activă trăiește acum în străinătate.
Românii reprezintă cel mai numeros grup de cetățeni UE stabiliți în alt stat
La începutul anului 2024, circa 3 milioane de cetățeni români aveau domiciliul într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Aceștia reprezentau aproximativ 22% din totalul cetățenilor UE stabiliți în altă țară, fiind cel mai mare grup național în această categorie.
Exodul afectează nu doar demografia, ci și forța de muncă, competențele profesionale și potențialul antreprenorial al României. Plecarea tinerilor influențează și structura familială, mulți întemeind familii în străinătate.
Pierderea specialiștilor români cu studii superioare
Capitalul uman calificat este grav afectat. În 2015/16, aproape 800.000 de emigranți români aveau studii superioare, reprezentând 22% din totalul emigranților cu vârsta peste 15 ani. Aproape jumătate dintre aceștia lucrau în afara țării în poziții sub nivelul pregătirii lor.
Domeniul sănătății este printre cele mai afectate. În 2020/21, în țările OECD activau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. În 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în calcul plecarea, motivată de factori precum birocrația, infrastructura și calitatea managementului.
Migrație tineri și intențiile de plecare
Riscul continuării exodului rămâne ridicat în rândul tinerilor. În martie 2026, 27,6% dintre românii între 18 și 35 de ani intenționau să plece pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Principalul motiv, indicat de 64,7% dintre respondenți, era găsirea unui loc de muncă mai bine plătit.
Alte motive includ corupția, dorința de a începe o viață nouă și accesul la servicii publice mai bune. Migrația tinerilor și pierderea angajaților calificați au fost semnalate și în cazul absolvenților care caută piețe ale muncii mai stabile în străinătate.
Impactul asupra generației următoare și revenirea românilor
În perioada 2014-2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în afara țării și au fost înregistrați ulterior în România. Aceasta reprezintă peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în aceeași perioadă.
ABC subliniază importanța menținerii legăturii acestor copii cu România prin păstrarea limbii, accesul la educație și cultură românească, precum și oferirea unor perspective reale de studiu și carieră.
În 2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, dintre care 64% erau cetățeni români. Provocarea rămâne ca revenirea să fie o decizie pe termen lung, evitând plecarea repetată.
Soluții pentru retenția și revenirea specialiștilor români
Alianța Binelui Comun propune înființarea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, care să monitorizeze anual fluxurile migratorii, domeniile de proveniență și rata de retenție a celor reveniți.
Măsurile propuse includ accelerarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate, pachete de relocare pentru profesioniști din sănătate, educație și cercetare, granturi pentru cercetători și antreprenori, precum și crearea unor trasee profesionale competitive.
Obiectivul este ca România să devină suficient de atractivă pentru a transforma alegerea de a rămâne într-o opțiune viabilă și întoarcerea într-o alternativă reală pentru milioanele de români stabiliți în străinătate.
Noa Insight
România se confruntă cu un exod semnificativ al specialiștilor și tinerilor, cu aproape 4 milioane de români peste 15 ani stabiliți în statele OECD în 2020/21, conform Alianței Binelui Comun. Migrația afectează demografia, forța de muncă calificată și potențialul economic al țării, în special în domeniul sănătății și al tinerilor activi.
Implicații
Exodul reduce disponibilitatea specialiștilor calificați pe piața internă și influențează structura familială. România înregistrează un sold migrator pozitiv, dar provocarea este retenția pe termen lung a celor reveniți și integrarea lor în economie.
Elemente-cheie
- Soldul migrator pozitiv din 2024 indică un echilibru între plecări și reveniri, cu 64% cetățeni români din totalul persoanelor revenite.
- Aproximativ 25.500 medici și 46.900 asistenți medicali români activau în țările OECD în 2020/21, evidențiind impactul asupra sectorului sănătății.
- Propunerea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului urmărește monitorizarea anuală a fluxurilor migratorii și a ratei de retenție a celor reveniți.
Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/romania-isi-pierde-oamenii-aproape-4-milioane-de-romani-traiesc-in-statele-oecd-exod-urias-de-specialisti-si-tineri_3917953 (link)












