România în fața austerității cu inflația ridicată și dobânzile BNR care frânează creșterea investițiilor

Pe scurt:

• Inflația în România a rămas aproape de 10% în octombrie, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pentru a controla creșterea prețurilor.
• Dobânzile ridicate reduc consumul și încetinesc investițiile private, în timp ce populația preferă să economisească în depozite bancare.
• Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6% în trimestrul III, susținut de investiții în infrastructură, imobiliare și energie, în timp ce consumul a scăzut semnificativ.
• BNR estimează o reducere semnificativă a inflației abia în a doua jumătate a anului 2026, pe fondul scumpirilor la energie și majorărilor de taxe.

Inflația România și impactul dobânzilor BNR asupra creșterii investițiilor

Inflația România continuă să se mențină aproape de 10%, în timp ce BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5%. Dobânzile ridicate reduc consumul și încetinesc creșterea investițiilor private, iar populația preferă să-și plaseze economiile în depozite bancare.

Rata anuală a inflației a atins în octombrie 9,76%, ușor sub nivelul din septembrie, dar de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderile punctuale ale prețurilor au fost determinate de ieftinirea unor alimente și carburanți, influențate de o producție agricolă bună și evoluția favorabilă a petrolului.

Energie scumpă și taxe majorate mențin presiunea inflaționistă

Costurile la electricitate și gaze naturale rămân ridicate după liberalizarea pieței și ajustările tarifare recente. Creșterea TVA și a accizelor din august 2025 a amplificat scumpirile în lanț, afectând prețurile finale ale multor produse și servicii.

Inflația de bază se menține peste 8%, semnalând extinderea presiunilor inflaționiste în întreaga economie, inclusiv în bunuri procesate și servicii.

Dobânzi BNR menținute pentru a controla inflația

Consiliul de Administrație al BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50%, nemodificată din august. Banca centrală evită reducerea prematură a dobânzilor pentru a preveni o reluare a creșterii prețurilor, în contextul șocurilor fiscale și energetice.

Costul finanțării rămâne ridicat, cu dobânzi la creditele populației în jur de 7,7% și aproape 9% pentru firme. Leul s-a depreciat ușor față de euro în octombrie.

Creștere investiții și consum în scădere în economia românească

Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6% în trimestrul III față de anul precedent, susținut în principal de investiții. Acestea au avansat cu peste 8%, în special în infrastructură, imobiliare și energie.

Consumul populației a încetinit semnificativ, reflectat în scăderea salariului real cu circa 4,2% și reducerea volumului comerțului și serviciilor cu aproximativ 4,4%. Turismul, restaurantele și hotelurile au înregistrat scăderi de peste 9%.

Românii economisesc mai mult și cheltuiesc mai puțin

În contextul incertitudinii economice, românii amână achizițiile majore, reduc cheltuielile și cresc depozitele bancare. Economiile în lei au crescut cu 3,9%, iar cele în valută cu 15,7% față de noiembrie 2024.

Indicatorul de încredere a consumatorilor a scăzut la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri recente.

Perspective pentru inflație și creștere economică

BNR estimează că o reducere semnificativă a inflației ar putea apărea în a doua jumătate a anului 2026, când efectele scumpirilor la energie și ale majorărilor de taxe se vor diminua. Până atunci, economia va înregistra o creștere modestă, cu inflație ridicată și dobânzi înalte.

Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/inflatia-nu-cedeaza-dobanzile-raman-ridicate-iar-bnr-tine-frana-trasa-cat-vom-mai-plati-pretul-scumpirilor_3844600 (link)