Remiterile românilor din diaspora au depășit valoarea agreată a PNRR între 2013 și 2025 cu impact economic major

Pe scurt:

• Remiterile românilor din diaspora au depășit 60 miliarde euro între 2013 și prima jumătate a lui 2025, dublând valoarea PNRR.
• În 2024, remiterile au atins 6,7 miliarde euro, aproape 2% din PIB, susținute de creșterea numărului și veniturilor emigranților.
• Regatul Unit și Germania contribuie cu aproape jumătate din remiteri, iar plățile către exterior au crescut cu 60% în 2024.
• Remiterile susțin familiile și economia, dar nu compensează pierderea forței de muncă și pot scădea pe termen lung.

Remiterile românilor diaspora și impactul economic asupra României

Remiterile românilor diaspora au generat un impact economic semnificativ, cu fluxuri financiare internaționale ce au depășit 60 de miliarde de euro între 2013 și prima jumătate a anului 2025. Această sumă depășește de peste două ori valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a evidențiat stabilitatea acestor transferuri, care au atins în 2024 aproximativ 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB. Aceasta reprezintă o creștere de două ori și jumătate față de acum un deceniu, susținută de creșterea numărului de emigranți și a veniturilor lor.

În același an, plățile către exterior au ajuns la circa 1,7 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în anul precedent, rezultând un sold net de aproximativ 5 miliarde de euro. Totuși, datele din prima jumătate a anului 2025 indică o încetinire a încasărilor și o accelerare a plăților, ceea ce ar putea reduce remiterile nete în acest an.

Structura geografică a remiterilor români diaspora

Regatul Unit și Germania reprezintă aproape jumătate din totalul remiterilor personale către România. Diaspora din Regatul Unit, deși numeric mai mică decât cea din Italia, Spania sau Franța, contribuie financiar mai mult, cu o creștere de zece ori față de acum zece ani.

Creșterea remiterilor din Regatul Unit se datorează atât extinderii comunității românești după 2014, cât și veniturilor medii mai ridicate. Diaspora din aceste țări include un procent mai mare de specialiști și muncitori calificați, spre deosebire de Italia și Spania, unde o parte semnificativă a muncii este în sectoare intensive în forță de muncă.

Irlanda, deși are o comunitate românească mai mică, trimite sume considerabile, indicând locuri de muncă bine plătite. Începând din 2022, remiterile din România către exterior au crescut de peste patru ori, ajungând aproape la 1,7 miliarde de euro în 2024, iar raportul încasări/plăți s-a redus de la 14:1 în 2019 la 4:1 în 2024.

Estimări și perspective privind remiterile români diaspora

O singură țară asiatică, Nepal, apare în topul destinațiilor plăților, cu 7,3% din total, iar sumele trimise către această țară au crescut cu circa 70% într-un an. Această creștere este legată de numărul tot mai mare de lucrători non-UE din România.

Cristian Popa estimează că, pe termen lung, România nu va ajunge la un echilibru între încasările și plățile de remiteri, dar raportul dintre acestea va continua să se reducă. Remiterile vor rămâne importante în economie atât timp cât există legături familiale puternice între românii din străinătate și cei din țară.

Generațiile tinere născute sau crescute în diaspora vor avea legături mai slabe cu România, ceea ce poate duce la o scădere treptată a remiterilor. La nivel microeconomic, remiterile susțin familiile în acoperirea cheltuielilor de trai, educație și sănătate, contribuind la reducerea sărăciei și la dezvoltarea unor mici afaceri.

La nivel macroeconomic, aceste fluxuri financiare internaționale îmbunătățesc finanțarea contului curent și stabilizează moneda națională. Totuși, o parte din remiteri este direcționată spre importuri, ceea ce influențează deficitul comercial. Impactul final depinde de proporția banilor transformați în economii și investiții locale.

Remiterile, împreună cu fondurile europene, reduc deficitul de cont curent, iar investițiile străine acoperă restul. Ele au stimulat incluziunea financiară, determinând mulți români să deschidă conturi bancare și să utilizeze servicii financiare.

Oficialul BNR subliniază că remiterile nu înlocuiesc politicile publice eficiente, ci protejează gospodăriile de sărăcie. Aceste transferuri voluntare ajung direct la familii, fără birocrație, dar nu compensează pierderea forței de muncă din țară.

După aderarea României la UE, migrația masivă a generat remiteri anuale de aproximativ 7 miliarde de euro, reflectând atât beneficiile financiare, cât și pierderea capitalului uman. Mulți români se întorc acasă, contribuind la economie și susținând familiile.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/romanii-din-diaspora-au-trimis-in-tara-intre-2013-2495567.html (link)