Recesiunea economică din România se adâncește iar inflația și fondurile europene influențează evoluția până în 2027

Pe scurt:

• Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026 față de 2025, marcând o adâncire a recesiunii conform INS.
• Inflația ridicată, alimentată de tipărirea banilor și cheltuielile guvernamentale, împiedică recuperarea economică în 2026.
• Fondurile europene sunt singura sursă de creștere, cu o stagnare economică estimată pentru 2027, evitând o nouă scădere a PIB.
• Costul energiei, cel mai mare din UE, afectează bugetul și necesită investiții pentru diversificarea pieței și susținerea creșterii.

Recesiunea economică din România și impactul inflației și fondurilor europene

Recesiunea economică din România se adâncește, iar inflația și fondurile europene influențează evoluția economică până în 2027. România a înregistrat o scădere a economiei de 1,2% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat că această contracție este dificil de recuperat și că anul 2026 va fi probabil marcat de o creștere economică negativă. El a subliniat că tipărirea de bani în ultimii trei ani a alimentat inflația, iar cheltuielile guvernamentale fără acoperire contribuie la creșterea prețurilor.

Inflația și politica monetară în contextul recesiunii economice din România

Deficitele mari ale statului se pot închide doar prin inflație, iar în condițiile stagflației, politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR) nu mai poate susține bugetul guvernamental. Banca Centrală Europeană a majorat recent rata dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale pentru a controla inflația, însă BNR nu poate urma aceeași strategie fără a agrava inflația internă.

Costul energiei în România este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condițiile în care monopolul este deținut de stat, iar veniturile bugetare depind în mare măsură de prețurile la energie. Investițiile în sectorul energetic sunt esențiale pentru diversificarea pieței și pentru susținerea creșterii economice.

Perspectivele economice și rolul fondurilor europene

Singurul motor de creștere identificat este reprezentat de fondurile europene, care pot stimula investițiile în prezent. Codîrlașu estimează că în 2027 economia ar putea înregistra o stagnare, cu o creștere economică de aproximativ 0%, ceea ce ar însemna evitarea unei noi scăderi.

Produsul Intern Brut ajustat sezonier pentru primul trimestru din 2026 a fost estimat la 499,738 miliarde lei în termeni nominali, în scădere cu 1,1% față de trimestrul I din 2025. Pe serie brută, PIB-ul a scăzut cu 1,2%, ajungând la 405,907 miliarde lei.

Analiza pe ramuri de activitate arată că agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB, iar industria a înregistrat o contribuție negativă de 0,2%. Volumul activității industriale a scăzut ușor față de estimarea anterioară.

Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/vesti-proaste-din-economie-recesiunea-se-adanceste-ajungem-la-zero-in-2027-doar-daca-avem-noroc-adrian-codirlasu-cfa_957863.html (link)