Principalele provocări ale taxării muncii în România pentru angajatori și angajați din 2024

Pe scurt:

• Taxarea muncii în România în 2024 rămâne o povară fiscală ridicată, cu o taxă efectivă de 41,5% pentru angajați, afectând piața muncii.
• Deficitul bugetar de 9,3% din PIB și rata de ocupare de 69,5% sub media UE complică sustenabilitatea fiscală și competitivitatea economică.
• Creșterea salariului minim și contribuțiile sociale ridicate cresc costurile muncii, descurajând angajările formale în sectoare cu marje mici de profit.
• Reforma fiscală propune deduceri personalizate, digitalizarea ANAF și stimulente sectoriale pentru a crește ocuparea și reduce munca informală.

Provocările taxării muncii România în 2024

Taxarea muncii în România continuă să reprezinte o povară fiscală semnificativă pentru angajați, iar sistemul actual necesită o reformă fiscală muncă adaptată noilor realități economice. Studiul Confederației Patronale Concordia evidențiază vulnerabilitățile sistemului fiscal și impactul acestora asupra pieței muncii.

În 2024, România înregistrează un deficit bugetar de 9,3% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Rata de ocupare a populației active între 20 și 54 de ani este de 69,5%, sub media UE de 75,8%. Totodată, aproximativ 20% din populația rezidentă se află în străinătate, ceea ce reduce baza de contribuabili.

Impactul poverii fiscale angajați asupra pieței muncii

Povara fiscală efectivă pentru angajați ajunge la 41,5%, una dintre cele mai mari din regiune, în ciuda cotei unice de impozitare. Sistemul include un impozit pe venit de 10% și contribuții sociale obligatorii plătite de angajat: CAS de 25% și CASS de 10%. Lipsa unor mecanisme eficiente de deduceri personale afectează în special salariații cu venituri mici, favorizând munca informală sau „la gri”.

Angajatorii din sectoare cu marje mici de profit sunt mai puțin motivați să angajeze formal, ceea ce reduce colectarea taxelor și contribuțiilor. Creșterea salariului minim de la 3.000 la 4.050 lei între 2023 și 2025, menținând contribuțiile sociale ridicate, amplifică costurile muncii și afectează competitivitatea economică, în special în sectoarele manufacturiere și de export.

Reformă fiscală muncă pentru competitivitate și echitate

Raportul recomandă o recalibrare a taxării muncii pentru a stimula ocuparea formală și a reduce povara fiscală pe veniturile mici. Propunerile includ deduceri sau reduceri de contribuții în funcție de situația familială sau zona geografică, încurajarea mobilității forței de muncă și digitalizarea ANAF pentru combaterea evaziunii fiscale.

Facilitățile fiscale pentru angajații din sectoare precum IT, construcții și cercetare au contribuit la reținerea forței de muncă specializate, deși au generat unele inechități între domenii. Menținerea acestor stimulente rămâne importantă pentru competitivitatea națională.

Presiuni fiscale și limitări pentru politici active

Deficitul bugetar estimat la 7,04% din PIB în 2025 restrânge resursele pentru măsuri active de ocupare, cum ar fi subvenționarea angajărilor și formarea profesională. Fără aceste intervenții, ratele de ocupare pot rămâne sub media UE, iar grupurile vulnerabile riscă excluderea de pe piața muncii.

O reformă fiscală coerentă, stabilă și echitabilă este esențială pentru a nu afecta negativ ocuparea și competitivitatea, în contextul provocărilor demografice și economice actuale.

Sursa originală a acestui articol este https://startupcafe.ro/taxarea-muncii-in-romania-principalele-provocari-pentru-angajatori-si-angajati-studiu-90859 (link)