Prețurile alimentelor în Europa și poziția României în clasamentul bugetelor de familie

Pe scurt:

• România are prețuri la alimente cu 25,4% mai mici decât media UE, dar alocă până la 20% din bugetul familiei pentru acestea.
• În UE, media cheltuielilor pentru alimente este 11,9%, diferențele reflectând nivelul veniturilor și costurile de producție.
• Țările cu salarii mari au prețuri alimentare mai ridicate, influențate și de taxe precum TVA și preferințele consumatorilor.
• Impactul creșterii prețurilor este mai sever în țările cu venituri mici, afectând securitatea alimentară a gospodăriilor vulnerabile.

Prețuri alimente Europa și impactul asupra bugetului familiei în România

Diferențele de prețuri alimente Europa sunt semnificative, iar România se situează printre țările cu cele mai mici prețuri, dar cu un impact ridicat asupra bugetului familiei. Deși alimentele costă mai puțin decât media Uniunii Europene, românii alocă o proporție mai mare din veniturile lor pentru cumpărarea acestora.

În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru alimente reprezintă în medie 11,9% din bugetul unei familii. În România, această pondere poate ajunge până la 20%, reflectând diferențele prețuri alimente și nivelul veniturilor.

Diferențe prețuri alimente în Europa

Eurostat folosește indicele nivelului prețurilor la alimente pentru a compara costurile între țări. Un coș mediu de produse alimentare în UE este evaluat la 100 de euro. România are un indice de 74,6, ceea ce înseamnă că prețurile sunt cu 25,4% mai mici decât media europeană. La polul opus, Luxemburg înregistrează un indice de 125,7, cu prețuri cu 25,7% peste media UE.

În Europa, Macedonia de Nord are cele mai mici prețuri la alimente, cu un coș standard de 73 de euro, iar Elveția cele mai ridicate, cu 161,1 euro, adică 61,1% peste media UE. Islanda și Norvegia urmează în topul țărilor cu prețuri ridicate, deși nu fac parte din UE, ci din Asociația Europeană a Liberului Schimb.

În UE, țări precum Danemarca, Irlanda, Franța, Austria și Malta au prețuri la alimente cu cel puțin 10% peste media europeană. Regiunile din Europa de Sud-Est și Balcanii de Vest, inclusiv România, au în general prețuri mai mici.

Impactul diferențelor prețuri alimente asupra bugetului familiei

Diferențele de preț sunt influențate de factori structurali precum costurile de producție, lanțurile de aprovizionare și șocurile globale. Economiile mici și deschise, cu monede volatile, au resimțit mai puternic creșterea costurilor cu energia și inputurile agricole.

Aceste diferențe afectează bugetul familiei în mod diferit. În țările cu venituri mai mici, unde alimentele reprezintă peste 20% din cheltuieli, creșterea prețurilor are un impact mai sever decât în economiile cu venituri ridicate, unde ponderea este sub 12%.

Salariile și taxele influențează prețurile alimentelor

Diferențele de venituri și salarii explică în mare parte variațiile prețurilor. Țările cu salarii medii ridicate, precum Danemarca și Elveția, au prețuri mai mari datorită costurilor forței de muncă în agricultură, procesare și comerț.

Taxele, în special TVA-ul aplicat alimentelor, contribuie și ele la diferențe. Unele state aplică cote reduse sau zero, în timp ce altele folosesc cota standard. Preferințele consumatorilor pentru produse bio sau premium influențează, de asemenea, nivelul prețurilor în Europa de Nord și de Vest.

Consecințe pentru securitatea alimentară

Țările cu venituri ridicate pot absorbi mai ușor creșterea prețurilor, însă gospodăriile cu venituri mici din Europa Centrală și de Est suportă o povară disproporționată. Chiar dacă prețurile nominale sunt mai mici, impactul asupra bugetului familiei este mai mare, afectând securitatea alimentară.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/preturile-alimentelor-in-europa-unde-se-afla-2494601.html (link)