Site-urile NoaMedia
Premierul Ilie Bolojan își angajează din nou răspunderea în Parlament pentru reforma pensiilor magistraților, după ce prima tentativă a fost respinsă de Curtea Constituțională. Proiectul, ce vizează vârsta pensionare magistrați și pensii procurori judecători, va fi dezbătut în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, programată în București după 1 Decembrie. Această inițiativă are impact direct asupra sistemului judiciar și a modului în care sunt asigurate pensiile magistraților.
Pe scurt:
- Premierul Ilie Bolojan angajează din nou răspunderea în Parlament pentru reforma pensiilor magistraților, după ce prima tentativă a fost respinsă de CCR.
- Proiectul prevede creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani în 2042 și pensii egale cu 70% din ultimul salariu net.
- Guvernul a primit aviz negativ de la CSM, iar proiectul poate fi contestat la Curtea Constituțională în termen de trei zile de la prezentare.
- Amendamentele opoziției, care cer includerea pensiilor judecătorilor Curții Constituționale, au fost respinse până acum de Guvern.
Premierul Bolojan angajează răspunderea pentru reforma pensiilor magistraților
Reforma pensiilor magistraților aduce modificări importante privind vârsta pensionare magistrați și cuantumul pensiilor procurorilor și judecătorilor. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va angaja din nou răspunderea în Parlament pentru acest proiect, după ce prima tentativă a fost respinsă de Curtea Constituțională.
Înainte de ședința parlamentară, Guvernul a analizat amendamentele depuse de parlamentari. Singurele propuneri de modificare au venit din partea opoziției, care solicită includerea pensiilor judecătorilor Curții Constituționale în reforma pensiilor magistraților. În prezent, proiectul exclude aceste pensii de la modificări.
Detalii despre reforma pensiilor magistraților
Proiectul prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, similar cu forma anterioară, însă perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani. Astfel, vârsta pensionare magistrați va crește progresiv, până în 2042, când procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
Cuantumul pensiei de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, calculată ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă. Pensionarea anticipată rămâne posibilă, cu o vechime minimă de 35 de ani, însă se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.
Procedura parlamentară și posibile contestații
După angajarea răspunderii, proiectul poate fi atacat la Curtea Constituțională în termen de trei zile de către grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Nicușor Dan sau Avocatul Poporului. Prima încercare a fost respinsă din motive procedurale, deoarece Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Acum, Guvernul a primit aviz negativ de la CSM, iar amendamentele parlamentare au fost respinse până în prezent. Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care premierul va prezenta proiectul, este programată după ceremonia dedicată Zilei Naționale a României.
Context
Premierul Ilie Bolojan a anunțat angajarea din nou a răspunderii în Parlament pentru reforma pensiilor magistraților, după ce prima tentativă a fost respinsă de Curtea Constituțională. Proiectul vizează modificări privind vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor procurorilor și judecătorilor, excluzând în prezent pensiile judecătorilor Curții Constituționale. Guvernul a analizat amendamentele depuse, majoritatea venind din partea opoziției.
Impact
Reforma prevede creșterea progresivă a vârstei de pensionare până în 2042, când aceasta va ajunge la 65 de ani pentru magistrați. De asemenea, cuantumul pensiilor va fi ajustat conform noilor reguli, iar pensionarea anticipată va rămâne posibilă, dar cu penalizări. Aceste modificări vor afecta modul de calcul și condițiile de pensionare ale magistraților.
Clarificări
Excluderea Curții Constituționale
Neclaritate: Proiectul ar putea fi interpretat ca incluzând pensiile judecătorilor Curții Constituționale în reforma pensiilor magistraților.
Clarificare: Proiectul exclude explicit pensiile judecătorilor Curții Constituționale, iar opoziția a solicitat includerea acestora, dar propunerile au fost respinse până acum.
Procedura parlamentară
Neclaritate: Angajarea răspunderii ar putea fi considerată validă fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Clarificare: Prima angajare a răspunderii a fost respinsă din cauza lipsei avizului CSM, iar acum Guvernul a primit aviz negativ, ceea ce poate influența procedura parlamentară și posibilele contestații.
De știut
- Vârsta de pensionare a magistraților va crește progresiv până în 2042, când va ajunge la 65 de ani.
- Cuantumul pensiilor va fi calculat ca 55% din baza de calcul, fără a depăși 70% din ultimul salariu net.
- Pensionarea anticipată rămâne posibilă, dar cu penalizări anuale de 2% până la atingerea vârstei standard.
Sursa originală a acestui articol este https://hotnews.ro/reforma-pensiilor-magistratilor-premierul-bolojan-isi-angajeaza-din-nou-raspunderea-in-parlament-pe-proiectul-de-lege-2120565 (link)
