Site-urile NoaMedia
Știați că 61% dintre foștii angajați ai MAI primesc pensii militare de peste 5.000 de lei, pensionându-se în jurul vârstei de 50 de ani? În 2024-2025, această situație a generat dezbateri privind cumul pensie salariu și modificarea vârstei pensionării în România. Măsurile propuse vizează echitatea în sectorul public și impactează peste 90.000 de beneficiari.
Pe scurt:
- 61% dintre foștii angajați MAI primesc pensii militare peste 5.000 lei, iar vârsta medie de pensionare este de aproximativ 50 de ani.
- Guvernul propune creșterea vârstei de pensionare și interzicerea cumulului pensiei militare cu salariul în sectorul public.
- Sindicatele critică interdicția, considerând-o neconstituțională și discriminatorie față de angajații din sectorul privat.
- În 2024, circa 90.000 de beneficiari primesc pensii între 3.000 și 20.000 lei, iar salariul mediu net în România este 5.557 lei.
Paradoxul pensiei militare și cumul pensie salariu în MAI
Pensia militară reprezintă un subiect sensibil în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, unde 61% dintre foștii angajați primesc pensii de peste 5.000 de lei. Vârsta medie de pensionare în MAI este de aproximativ 50 de ani și trei luni, ceea ce generează dezbateri privind cumulul pensiei cu salariul și modificarea vârstei de pensionare.
Guvernul Bolojan a propus în martie un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în sistemele MAI, MApN și alte structuri de siguranță națională. În prezent, mulți angajați se pensionează între 47 și 53 de ani, iar inițiativa urmărește și schimbarea modului de calcul al pensiei.
Ilie Bolojan a susținut că pensiile care echivalează cu ultimul salariu la vârste relativ tinere trebuie corectate pentru a reflecta capacitatea fizică și intelectuală a beneficiarilor.
Interdicția cumulului pensiei militare cu salariul la stat
Guvernul a aprobat recent interdicția cumulării pensiei militare cu salariul în sectorul public, măsură care afectează foștii angajați ai MAI. Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a criticat această decizie, considerând-o inechitabilă și neconstituțională.
Sindicaliștii argumentează că interdicția încalcă dreptul la muncă și transformă libertatea de a lucra într-o opțiune penalizată financiar. Ei subliniază că pensia militară este un drept câștigat, iar reducerea acesteia cu 85% pentru cei care continuă să lucreze la stat contravine jurisprudenței Curții Constituționale.
De asemenea, proiectul este acuzat de discriminare, deoarece afectează doar angajații din sectorul public, nu și pe cei din privat, și încalcă principiul neretroactivității, afectând persoane care și-au planificat veniturile conform legislației actuale.
Ce prevede proiectul privind cumulul pensiei militare
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul va fi trimis Parlamentului pentru adoptare în regim de urgență. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pensia specială non-contributivă va fi redusă cu 85% pentru pensionarii care aleg să rămână în activitate în sectorul public.
Proiectul se aplică exclusiv sectorului public și persoanelor cu pensii speciale, în timp ce în sectorul privat cumulul pensiei cu salariul rămâne permis. Scopul este de a asigura echitate și de a elibera posturi pentru angajații debutanți, într-o administrație publică considerată rigidă.
Vârsta pensionare MAI și nivelul pensiilor militare
În 2024, vârsta medie de pensionare în MAI a fost de 50 de ani, iar în 2025 a crescut ușor la 50 de ani și trei luni. Circa 90.000 de beneficiari primesc pensii în diverse intervale, majoritatea situându-se între 3.000 și 7.000 de lei.
- 35.423 foști polițiști au pensii între 5.001 și 7.000 lei
- 29.848 persoane primesc între 3.001 și 5.000 lei
- 11.932 beneficiari au pensii între 7.001 și 9.000 lei
- 5.594 persoane încasează între 10.001 și 20.000 lei
- 2.905 beneficiari primesc între 9.001 și 10.000 lei
Puțini pensionari au pensii sub 1.500 lei, iar salariul mediu net în România în februarie 2026 a fost de 5.557 lei, cu un salariu mediu brut de 9.272 lei.
Munca după pensionare în MAI și cumul pensie salariu
Sindicatele susțin că pensionarea la 50 de ani este justificată, iar creșterea vârstei nu ar trebui accelerată. Totodată, interdicția cumulului pensiei militare cu salariul la stat este percepută ca o restricție a dreptului constituțional la muncă.
Astfel, munca după 50 de ani este acceptabilă doar dacă se permite cumulul pensiei de serviciu cu un salariu în sectorul public.
Noa Insight
Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu o situație privind pensiile militare, unde 61% dintre foști angajați primesc pensii peste 5.000 de lei, iar vârsta medie de pensionare este în jur de 50 de ani. Guvernul a propus modificări legislative ce vizează creșterea vârstei de pensionare și interzicerea cumulului pensiei militare cu salariul în sectorul public.
Implicații
Interdicția cumulului pensiei militare cu salariul afectează foștii angajați ai MAI, reducând pensiile cu 85% pentru cei care continuă să lucreze în sectorul public, în timp ce în sectorul privat cumulul rămâne permis.
Elemente-cheie
- Pensia militară este un drept câștigat, iar proiectul prevede reducerea acesteia cu 85% pentru cumulul cu salariul în sectorul public.
- Vârsta medie de pensionare în MAI este de aproximativ 50 de ani și trei luni, conform datelor din 2025.
- Proiectul legislativ se aplică exclusiv sectorului public, fără a afecta cumulul pensiei cu salariul în sectorul privat.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/paradoxul-pensionarii-la-50-de-ani-in-mai-61percent-din-2526812.html (link)
