Noul val de aderări la UE schimbă fondurile pentru autostrăzile României explică un expert

Pe scurt:

• Aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE va modifica alocarea fondurilor europene, afectând politica agricolă comună și bugetul pentru infrastructură.
• Ucraina necesită peste 500 miliarde euro pentru reconstrucție, iar Moldova primește 1,9 miliarde euro pentru reforme și infrastructură, cu absorbție eficientă esențială.
• România trebuie să se adapteze noilor reguli de finanțare, prioritizând investițiile care susțin securitatea și reziliența Uniunii Europene.
• Extinderea UE oferă României oportunitatea de a deveni un nod strategic pentru comerț, transport și energie în Europa de Est.

Impactul aderării UE asupra fondurilor europene și politicii agricole comune

Procesul de aderare UE a Ucrainei și Republicii Moldova influențează semnificativ alocarea fondurilor europene, în special în cadrul politicii agricole comune. Extinderea Uniunii Europene spre est aduce provocări financiare majore, în contextul reconstrucției Ucrainei și necesităților de dezvoltare ale Republicii Moldova.

Ucraina necesită investiții de peste 500 miliarde de euro pentru reconstrucție în următorul deceniu, sumă ce nu poate fi acoperită exclusiv din bugetul UE. Finanțarea va combina granturi, contribuții naționale, împrumuturi și capital privat, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Republica Moldova beneficiază de un pachet financiar de 1,9 miliarde de euro destinat reformelor și infrastructurii, dar absorbția eficientă a acestor fonduri rămâne esențială. În ambele cazuri, fondurile europene trebuie să mobilizeze investiții private suplimentare.

Provocările aderării UE pentru politica agricolă comună

Aderarea Ucrainei ar modifica substanțial politica agricolă comună, având în vedere suprafața agricolă extinsă și potențialul său de producție. Ucraina dispune de aproximativ 37 milioane de hectare de teren agricol, depășind Franța și Spania la un loc, ceea ce ar afecta distribuția fondurilor PAC.

Dacă Ucraina ar primi aceleași drepturi ca statele membre actuale, ar fi necesară o regândire a modului de alocare a plăților directe și a fondurilor pentru dezvoltare rurală. Totuși, agricultura ucraineană poate contribui la securitatea alimentară și reziliența UE.

Schimbările bugetare și implicațiile pentru România

Extinderea UE survine într-un moment în care bugetul multianual 2028-2034 prioritizează apărarea, securitatea și competitivitatea, ceea ce poate reduce fondurile pentru coeziune și agricultură. Comisia Europeană propune o structură bugetară flexibilă, axată pe planuri naționale și regionale cu finanțare bazată pe performanță.

România, ca beneficiar important al politicii de coeziune, trebuie să se adapteze la noile reguli de distribuire a fondurilor. Riscul nu constă în pierderea directă a fondurilor în favoarea Ucrainei, ci în schimbarea logicii solidarității europene și a criteriilor de alocare.

Investițiile în infrastructură și economie trebuie justificate ca fiind esențiale pentru securitatea și reziliența întregii Uniuni, nu doar pentru reducerea decalajelor interne.

Oportunități strategice pentru România în contextul extinderii UE

Aderarea Ucrainei și Republicii Moldova poate transforma România dintr-un stat periferic într-un nod central pentru comerț, transport și energie în Europa de Est. Portul Constanța, Dunărea și rețelele energetice vor căpăta o importanță strategică crescută.

România poate deveni o punte de legătură între UE și noul spațiu estic, consolidându-și rolul în securitatea regională și reducând influența externă în zonă. Această schimbare necesită o abordare strategică pe termen lung, dincolo de dezbaterile politice curente.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/noul-val-de-aderari-la-ue-ce-se-intampla-cu-banii-2550848.html (link)