Modificările aduse de legea Vexler pentru combaterea extremismului și antisemitismului în România

Pe scurt:

• Legea Vexler, publicată pe 23 decembrie 2025, actualizează legislația românească pentru combaterea extremismului și antisemitismului.
• Modificările extind definițiile simbolurilor și materialelor extremiste, precum și sancțiunile pentru promovarea acestora, inclusiv negarea Holocaustului.
• Legea interzice monumentele și denumirile publice dedicate persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid sau extremism.
• Contestația președintelui Nicușor Dan la CCR a fost respinsă, iar legea a fost promulgată în forma inițială, fără schimbări fundamentale.

Modificările legii Vexler pentru combaterea extremismului și antisemitismului în România

Legea Vexler aduce schimbări importante în legislația privind combaterea extremismului și antisemitismului în România, fiind publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2025. Aceasta modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 și Legea 157/2018, actualizând cadrul legal pentru prevenirea și sancționarea acestor fenomene.

Actualizări în definirea și interzicerea simbolurilor și organizațiilor extremiste

Legea modifică titlul OUG 31/2002, care se numește acum „Ordonanță privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”. Această schimbare reflectă o actualizare a terminologiei juridice, înlocuind sintagma „infracțiuni contra păcii și omenirii” cu „infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”.

De asemenea, legea extinde definiția materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, incluzând imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți și alte documente de propagandă. Termenul de „persoană vinovată” este clarificat pentru a include condamnările definitive în România sau în străinătate, precum și persoanele din conducerea organizațiilor cu caracter criminal recunoscute de instanțe internaționale.

Modificări privind sancțiunile și interdicțiile pentru promovarea extremismului

Durata pedepselor pentru infracțiunile legate de extremism a fost ajustată, de exemplu, inițierea sau sprijinirea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește acum cu închisoare de la 3 la 10 ani, față de 5 la 15 ani anterior. Legea introduce și o prevedere clară privind negarea Holocaustului pe teritoriul României, care se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Interdicțiile se extind și asupra monumentelor și denumirilor publice, fiind interzisă ridicarea sau menținerea în spații publice a statuilor și plăcilor comemorative dedicate persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid sau care au făcut parte din organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. De asemenea, se interzice acordarea sau menținerea numelor acestor persoane pentru străzi, piețe sau organizații.

Modificări în combaterea antisemitismului în România

Legea 157/2018 a fost completată pentru a defini materialele antisemite ca imagini, mesaje text, conținut audiovideo și alte documente care promovează antisemitismul. Distribuirea acestor materiale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani, cu majorarea pedepselor dacă fapta este comisă prin mijloace informatice. Excepții sunt prevăzute pentru fapte săvârșite în interes artistic, științific, educațional sau pentru dezbateri publice.

Președintele Nicușor Dan a contestat legea la Curtea Constituțională pe motiv de neclaritate a unor termeni, dar contestația a fost respinsă. După o nouă dezbatere parlamentară, legea a fost promulgată în forma inițială.

Contextul aplicării legii Vexler în România

De-a lungul celor 23 de ani de aplicare a OUG 31/2002, a fost pronunțată o singură condamnare definitivă pentru infracțiuni legate de propagandă legionară sau negarea Holocaustului. În 2022, Curtea de Apel București a condamnat un fost ofițer SRI pentru negarea Holocaustului, însă pedeapsa a fost un avertisment. Modificările aduse prin legea Vexler nu schimbă fundamental cadrul legal existent.

După alegerile din noiembrie 2024, au fost trimiși în judecată mai mulți candidați pentru infracțiuni legate de extremism, inclusiv un candidat important la prezidențiale. Totuși, procesele pe fond nu au început încă, iar temerile privind o creștere a condamnărilor abuzive nu au fost confirmate până în prezent.

Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/care-sunt-modificarile-aduse-de-legea-vexler-privind-combaterea-extremismului-si-a-antisemitismului.html (link)