Mierea falsificată inundă piața românească, afectând grav producția miere România și apicultorii români. În 2025, numărul familiilor de albine s-a înjumătățit, iar exporturile au scăzut semnificativ. Această situație pune în pericol sustenabilitatea apiculturii locale și calitatea produselor autentice.
Pe scurt:
- Producția de miere în România în 2026 va scădea la 10.000-15.000 tone, afectată de înjumătățirea familiilor de albine în 2025 și concurența mierii falsificate.
- Mierea falsificată din China și Ucraina domină piața europeană, reducând exporturile românești și lăsând mierea autentică nevândută în depozite.
- Apicultorii cer măsuri legislative și un laborator național pentru a combate falsificarea și a proteja producția locală de aproximativ 20.000 tone anual.
- Un studiu OLAF arată că 46% din mierea importată în UE este falsificată, conținând siropuri și aditivi periculoși, greu de detectat prin metode clasice.
Mierea falsificată afectează producția miere România și apicultorii români
Producția miere România în 2026 va fi între 10.000 și 15.000 de tone, acoperind consumul intern, dar mult sub media obișnuită. Scăderea este cauzată în principal de reducerea numărului familiilor de albine, care s-au înjumătățit în primăvara anului 2025, conform Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA).
Președintele ACA, Răzvan Coman, a caracterizat anul 2025 drept unul dezastruos pentru apicultori. Totuși, cei care au păstrat stupinele au înregistrat în 2026 rezultate mai bune decât în anul precedent.
Mierea românească rămâne în depozitele apicultorilor
Deși producția este suficientă pentru consumul intern, exporturile au scăzut semnificativ după 2022 din cauza prețurilor mici pe piețele europene și mondiale. Mierea ieftină din China și Ucraina pune presiune pe apicultorii români și din alte țări din Europa de Est, iar produsele autentice rămân nevândute în depozite.
Detectarea mierii falsificate
România continuă să importe miere și amestecuri din afara Uniunii Europene. ACA recomandă cumpărarea directă de la apicultori pentru a susține producția locală și a evita mierea falsificată.
Producții variate la salcâm, rapiță și tei
În 2026, apicultorii au obținut miere de salcâm, rapiță și tei, spre deosebire de anul precedent. Producțiile de floarea-soarelui au fost răspândite în aproape toate regiunile, însă cererea internă este redusă, iar prețurile oferite apicultorilor pot duce la vânzarea în pierdere.
Probleme cu standardele pentru mierea de salcâm
Standardele prevăd un conținut de polen de peste 30% pentru calitatea întâi, dar analizele recente au arătat valori între 12% și 18%. ACA atribuie aceste rezultate schimbărilor climatice și condițiilor de cules, fără a pune în discuție originea nectarului.
Impactul negativ asupra apiculturii românești
În 2025, producția de miere a scăzut cu 70%, iar efectivele de albine au fost afectate de primăvara capricioasă, secetă și utilizarea neonicotinoidelor. Această situație a creat un deficit de miere autentică pe piață, pe care falsificatorii îl exploatează.
46% din mierea importată în UE este falsificată
Un studiu OLAF arată că aproape jumătate din mierea importată în UE este falsificată, provenind în mare parte din China și Turcia. Mierea falsificată intră în Europa prin rute sofisticate, inclusiv prin Republica Moldova și Ucraina, cu documente care ascund originea reală.
De asemenea, acordul comercial UE–Mercosur va crește importurile din America de Sud, ceea ce va pune presiune suplimentară pe prețurile mierii autentice europene.
Componentele mierii falsificate
Mierea falsificată conține adesea siropuri de zahăr din orez, grâu sau sfeclă, greu de detectat prin metode clasice. Alte adaosuri includ glucoză industrială, amidon sau gelatină, periculoase pentru diabetici. Mierea etichetată ca „salcâm” poate fi de fapt un amestec poliflor ieftin, importat sau falsificat.
Apicultorii români confruntați cu concurența neloială
Prețul plătit apicultorilor este mult sub costurile reale de producție, iar mierea falsificată sau importată se vinde la prețuri mult mai mici. Această situație determină mulți apicultori să renunțe la activitate, în condițiile în care România este a treia țară din Europa ca producție de miere.
Ghid practic pentru recunoașterea mierii falsificate
- Testul apei – mierea autentică se scufundă și se dizolvă lent în apă rece, în timp ce mierea falsificată se dizolvă rapid.
- Testul hârtiei de filtru – mierea autentică nu lasă urmă umedă, spre deosebire de cea cu adaos de apă sau sirop.
- Testul cristalizării – mierea autentică cristalizează în timp, iar mierea care rămâne lichidă mult timp poate fi falsificată.
- Testul etichetei – etichetele trebuie să indice procentul fiecărei țări de origine; lipsa acestor informații poate ascunde falsificarea.
Cumpărarea directă de la apicultori cunoscuți este cea mai sigură metodă de a evita mierea falsificată.
Solicitările apicultorilor și măsurile legislative
Apicultorii cer un laborator național de referință, reintroducerea apiculturii în Legea zootehniei și acces facilitat la finanțări. Un proiect de lege aflat în dezbatere prevede etichetarea detaliată a amestecurilor de miere, cu indicarea procentelor fiecărei componente.
Protejarea mierii românești
Mierea românească, apreciată pentru calitatea și aroma sa unică, este amenințată de mierea falsificată și importurile ieftine. Consumatorii sunt îndemnați să verifice originea mierii și să susțină apicultorii români prin achiziții directe.
Reguli noi pentru etichetarea mierii
Un proiect legislativ prevede ca etichetele să menționeze procentul fiecărei țări de origine pentru amestecurile de miere, pentru cel puțin 50% din cantitatea totală. România produce anual aproximativ 20.000 de tone de miere, fiind a treia țară din Europa ca volum de producție, cu circa 1,47 milioane de familii de albine și aproape 40.000 de apicultori înregistrați.
Noa Insight
Piața mierii din România este afectată de o creștere a mierii falsificate și de scăderea producției locale, cauzată de reducerea numărului familiilor de albine și condiții climatice nefavorabile. Apicultorii se confruntă cu dificultăți în export și presiuni din partea importurilor ieftine din afara UE, în special din China și Ucraina.
Implicații
Exporturile românești de miere au scăzut semnificativ, iar produsele autentice rămân nevândute în depozite. Apicultorii primesc prețuri sub costurile de producție, iar concurența neloială din importuri afectează sustenabilitatea sectorului apicol local.
Elemente-cheie
- Mierea falsificată conține adaosuri precum siropuri de zahăr și glucoză industrială, greu de detectat prin metode clasice.
- Producția de miere în 2026 este estimată între 10.000 și 15.000 de tone, sub media obișnuită din cauza reducerii familiilor de albine.
- Un proiect legislativ prevede etichetarea amestecurilor de miere cu procentul fiecărei țări de origine pentru cel puțin 50% din cantitate.
Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/insider/retail/mierea-inundata-de-falsuri-cum-recunosti-mierea-falsificata-apicultorii-romani-reclama-ca-nu-mai-pot-exporta-productia-de-miere-a-romaniei-s-a-prabusit-22728887?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)












