Colectarea TVA în România rămâne cu 30% sub potențial, cea mai mare diferență din UE, afectând serios deficitul bugetar. În 2023, măsurile de austeritate au adus economii mai mici decât s-ar putea obține prin îmbunătățirea colectării TVA. Această situație limitează resursele pentru servicii publice esențiale și menține presiunea asupra bugetului național.
Pe scurt:
- Colectarea TVA în România are un decalaj de 30% față de potențial, cel mai mare din UE în 2023, afectând grav deficitul bugetar.
- Măsurile de austeritate au generat economii mai mici decât potențialul creșterii veniturilor prin îmbunătățirea colectării TVA.
- Reducerea decalajului la media UE ar aduce 1,4% din PIB în plus, suficient pentru finanțarea educației, sănătății și apărării.
- Colectarea completă a TVA ar crește veniturile cu 2% din PIB și ar reduce semnificativ deficitul bugetar, conform Consiliului Fiscal.
colectare TVA România și impactul asupra deficitului bugetar
Colectarea TVA în România rămâne sub nivelul mediu al Uniunii Europene, afectând semnificativ deficitul bugetar și necesitatea măsurilor de austeritate. Diferența dintre încasările potențiale și cele reale din TVA este de 30% în 2023, cea mai mare din UE, depășind țări precum Polonia, Ungaria și Bulgaria.
Acest decalaj amplu limitează veniturile statului, afectând finanțarea serviciilor publice esențiale, precum educația, sănătatea și apărarea. România înregistrează unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din UE, de 6,6% în 2023 și o prognoză de 9,3% pentru 2024.
Măsuri austeritate versus potențialul de creștere a încasărilor
Măsurile de austeritate implementate au generat economii mai mici decât s-ar putea obține prin îmbunătățirea colectării TVA. Reducerea decalajului de la 30% la media UE de 9,5% ar aduce încasări suplimentare de 1,4% din PIB, suficiente pentru a acoperi diferențele de finanțare în educație, sănătate și apărare.
Colectarea completă a TVA-ului ar crește veniturile bugetare cu aproximativ 2% din PIB, echivalentul bugetului național pentru educație și mai mult decât cel pentru apărare în 2023. Aceasta ar reduce semnificativ deficitul bugetar, apropiindu-l de nivelurile din Polonia și Franța.
Consecințele decalajului de colectare TVA România
Persistența decalajului de colectare perpetuează un cerc vicios: încasări bugetare sub potențial, deficit bugetar ridicat și măsuri de austeritate care afectează populația cu venituri mici. Statul rămâne astfel incapabil să asigure servicii publice la un nivel optim.
Estimările Consiliului Fiscal indică faptul că închiderea decalajului de colectare ar genera mai multe resurse decât toate măsurile de austeritate adoptate recent, oferind o soluție sustenabilă pentru echilibrarea bugetului public.
Noa Insight
Colectarea TVA în România este semnificativ sub media UE, cu un decalaj de 30% în 2023, afectând veniturile statului și deficitul bugetar. Măsurile de austeritate au fost implementate pentru a reduce acest deficit, însă economiile generate sunt mai mici decât potențialul creșterii încasărilor din TVA.
Implicații
Deficitul bugetar ridicat limitează finanțarea serviciilor publice esențiale, iar decalajul de colectare TVA menține necesitatea măsurilor de austeritate, afectând populația cu venituri mici și capacitatea statului de a echilibra bugetul.
Elemente-cheie
- Decalajul de colectare TVA reprezintă diferența dintre încasările potențiale și cele reale din TVA în 2023, fiind de 30% în România.
- Reducerea decalajului la media UE de 9,5% ar aduce încasări suplimentare de 1,4% din PIB, conform estimărilor din articol.
- Măsurile de austeritate au generat economii mai mici decât potențialul suplimentar de venituri din îmbunătățirea colectării TVA.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/masurile-de-austeritate-aduc-economii-mai-mici-2494195.html (link)










