Lichiditatea sector bancar a atins în ianuarie 2026 cel mai ridicat nivel după vara lui 2024, depășind 42 de miliarde de lei. Această creștere semnificativă a influențat scăderea dobânzilor ROBOR sub nivelul anterior alegerilor prezidențiale din 2025. Evoluția este urmărită îndeaproape în contextul inflației ridicate din România.
Pe scurt:
- Lichiditatea din sectorul bancar a crescut puternic în ianuarie 2026, atingând un excedent mediu zilnic de 42 miliarde lei, cel mai ridicat după iulie 2024.
- Scăderea dobânzilor ROBOR sub 6% în ianuarie și sub 5,9% în februarie reflectă revenirea lichidității și reducerea presiunii asupra ratelor interbancare.
- Inflația aproape de 10% anual în iulie 2025 a redus cererea de consum, dar este așteptată să scadă abrupt în 2026, susținută de consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar.
- BNR ar putea reduce dobânda cheie de la 6,5% la 5-5,5% în 2026, prima scădere după august 2024, cu inflația prognozată între 3,7% și 4,5% la final de an.
lichiditate sector bancar în creștere și evoluția dobânzilor ROBOR
Lichiditatea din sectorul bancar a crescut semnificativ în ianuarie, atingând un excedent mediu zilnic de aproximativ 42 de miliarde de lei față de Banca Națională a României. Această valoare depășește cu peste 40% nivelul de 29,5 miliarde de lei înregistrat în decembrie și reprezintă cel mai ridicat excedent după iulie 2024.
În 2025, lichiditatea a atins un maxim în martie, aproape 34 de miliarde de lei, însă a scăzut considerabil în lunile mai și iunie, ca urmare a turbulențelor financiare generate de primul tur al alegerilor prezidențiale și criza politică ulterioară.
Dobânzi ROBOR și impactul asupra pieței financiare
În iunie, deficitul mediu zilnic de lichiditate a ajuns la 4,5 miliarde de lei, influențat de intervențiile BNR pentru susținerea leului în contextul ieșirilor de capital. Aceasta a determinat creșterea ratelor interbancare de la 5,5-5,6% la 6,4%.
Ulterior, revenirea lichidității a redus presiunea asupra dobânzilor, care s-au apropiat de rata facilității de depozit a BNR, de 5,5% pe an. ROBOR la 3 luni, referință pentru creditele populației și firmelor, a fluctuat între 5,6% și 7,1% în 2024-2025, pentru ca în ianuarie să scadă sub 6%, iar în februarie să ajungă sub 5,9%, cel mai redus nivel mediu după noiembrie 2024.
Inflație România și perspective economice
Scăderea dobânzilor ROBOR contrastează cu creșterea inflației din ultimele luni, care a ajuns aproape de 10% anual începând cu iulie 2025, influențată de majorarea taxelor pe consum și scumpirea energiei electrice. Cererea de consum a scăzut, reflectată în frânarea vânzărilor cu amănuntul, pe fondul salariilor reale în scădere și a pesimismului consumatorilor.
Inflația este așteptată să se tempereze în acest an, cu o scădere abruptă din vară, datorită efectului de bază ce exclude creșterile din iulie și august 2025. Consolidarea fiscală continuă și reducerea deficitului bugetar la circa 6% din PIB sunt anticipate pentru anul curent, după un nivel de aproximativ 8% în 2025.
Banca Națională a României este așteptată să reducă dobânda cheie începând cu ședința din mai, pentru prima dată după august 2024. Estimările indică o scădere a dobânzii cheie de la 6,5% la un interval între 5% și 5,5% pe parcursul anului viitor. Prognozele privind inflația la finalul anului variază între 3,7% și 4,5%.
Noa Insight
Lichiditatea din sectorul bancar românesc a crescut semnificativ în ianuarie 2025, atingând un nivel record după vara lui 2024. Aceasta a fost urmată de fluctuații în lunile următoare, influențate de evenimente politice și intervenții ale BNR. Dobânzile ROBOR au scăzut recent sub nivelurile anterioare alegerilor prezidențiale.
Implicații
Creșterea lichidității a redus presiunea asupra dobânzilor interbancare, influențând ratele ROBOR și condițiile de creditare pentru populație și firme. Intervențiile BNR au avut un impact direct asupra deficitului de lichiditate și a stabilității cursului valutar.
Elemente-cheie
- Lichiditatea reprezintă excedentul sau deficitul mediu zilnic de bani în sectorul bancar față de BNR, influențând dobânzile interbancare.
- În ianuarie 2025, lichiditatea a atins un excedent mediu zilnic de aproximativ 42 miliarde lei, cel mai ridicat după iulie 2024.
- Intervențiile BNR pentru susținerea leului au generat un deficit de lichiditate de 4,5 miliarde lei în iunie, crescând dobânzile interbancare.
Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/stiri/economie/grafic-lichiditatea-din-sectorul-bancar-creste-puternic-si-ajunge-la-cel-mai-ridicat-nivel-de-dupa-vara-lui-2024-dobanzile-scad-sub-nivelul-de-dinaintea-alegerilor-22337541?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)









