Le point avertizează că ruptura cordonului sanitar din România îngrijorează Bruxelles-ul din cauza crizei politice

Pe scurt:

• Criza politică din România a fost declanșată de PSD, care a rupt coaliția guvernamentală și a inițiat o moțiune de neîncredere pe 23 aprilie 2025.
• PSD s-a aliat temporar cu AUR, partid de extremă dreaptă, ceea ce a rupt frontul republican și a stârnit critici antieuropene și sociale.
• România, cu o inflație de aproape 10%, se confruntă cu instabilitate politică și ascensiunea partidelor extremiste în contextul geopolitic tensionat din regiune.
• PSD negociază o nouă coaliție cu Sorin Grindeanu posibil prim-ministru, în timp ce reformele economice continuă și extremiștii câștigă teren.

criză politică România și impactul asupra scenei politice

Criza politică din România a fost declanșată de Partidul Social Democrat (PSD), care a înlăturat coaliția de guvernare și a deschis o perioadă de incertitudine. După doi ani electorali agitați și alegeri prezidențiale marcate de interferențe externe, coaliția pro-europeană formată în decembrie 2024 s-a destrămat, iar negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară au început prematur, la doar zece luni de la instalarea premierului Ilie Bolojan.

Moțiunea de neîncredere împotriva guvernului a fost inițiată de PSD, cel mai mare partid din Parlament, care a decis să se retragă din coaliție pe 23 aprilie, după o perioadă de tensiuni cu Partidul Național Liberal (PNL). Social-democrații critică măsurile economice ale guvernului liberal, considerate nepopulare, menite să combată deficitul și inflația ridicată, aproape 10%, cea mai mare din Uniunea Europeană.

Partidul Social Democrat și alianța cu extrema dreaptă România

Criza politică România este agravată de implicarea PSD într-o alianță temporară cu Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), partid de extremă dreaptă condus de George Simion. Această colaborare a stârnit reacții dure din partea partidelor de centru-dreapta și a societății civile, care o consideră o „alianță a rușinii” și o derapare antieuropeană.

PSD susține că nu a semnat niciun acord politic pentru perioada post-moțiune, însă această mișcare a rupt „frontul republican” care izola până acum partidele ultranaționaliste și populiste. La alegerile parlamentare din 2024, trei formațiuni de extremă dreaptă – AUR, Partidul Tineretului Român (POT) și SOS România – au obținut împreună peste o treime din locuri în Parlament.

Contextul geopolitic și perspectivele politice

România, țară cheie în NATO și vecină cu Ucraina și Moldova, se confruntă cu o ascensiune a partidelor de extremă dreaptă care promovează agende antieuropene și pro-ruse. Liderul AUR, George Simion, a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, obținând peste 40% din voturi în primul tur.

După căderea guvernului, PSD speră să negocieze o nouă coaliție, cu Sorin Grindeanu ca posibil prim-ministru. Totuși, instabilitatea politică persistă, iar partidele de extremă dreaptă continuă să câștige teren în sondaje, în timp ce reformele economice rămân în desfășurare.

Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/le-point-cordonul-sanitar-s-a-rupt-de-ce-romania-ingrijoreaza-bruxelles-ul.html (link)