Cât de departe poate merge Înalta Curte în disputele cu Guvernul României privind restanțele salariale magistraților? Astăzi, instanța se pronunță definitiv în procesul care vizează plata unor datorii de aproximativ un miliard de euro. Decizia va afecta echilibrul între puterile statului și finanțarea sistemului judiciar din România.
Pe scurt:
- Înalta Curte se pronunţă azi în procesul cu Guvernul privind plata restanţelor salariale ale magistraţilor, estimate la aproximativ un miliard de euro.
- Restanţele provin din majorări salariale retroactive stabilite prin hotărâri judecătoreşti, iar Guvernul contestă obligaţia de plată şi sesizează Curtea Constituţională.
- Decizia instanţei poate afecta separaţia puterilor în stat şi bugetul pentru 2026, care include aproape 5 miliarde lei pentru Înalta Curte.
- Guvernul a redirecţionat o parte din fonduri către ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei, amânând plata integrală a restanţelor salariale.
Procesul privind restanțe salariale magistrați la Înalta Curte
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să pronunţe o decizie definitivă în procesul cu Guvernul României privind plata restanţelor salariale magistraţilor, estimate la aproximativ un miliard de euro. Aceste restanţe provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea Înaltei Curţi şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să achite drepturile restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanţa a impus penalităţi de 1% pe zi de întârziere şi o amendă de 20% din salariul minim brut pe zi.
Argumentele Înaltei Curţi şi reacţia Guvernului
În cererea de chemare în judecată, preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, a susţinut că neplata afectează dreptul de proprietate al magistraţilor, ale căror titluri executorii nu au fost executate de peste zece ani. Instanţa a acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat şi de subminarea legitimităţii instanţelor.
Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale pentru a verifica constituţionalitatea unor prevederi legale privind alocările bugetare impuse de instanţe. De asemenea, a cerut sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi suspendarea procesului până la o decizie a acesteia.
Sesizarea Curţii Constituţionale de către premierul interimar
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic cu Înalta Curte privind plata restanţelor salariale. Bolojan a afirmat că instanţa s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară, depăşind competenţa constituţională.
El a explicat că, potrivit legii, elaborarea bugetului şi alocarea fondurilor sunt atribuţii exclusive ale puterii executive şi legislative, iar instanţa trebuie să interpreteze şi să aplice legile existente.
Bugetul pentru plata restanţelor salariale magistraţi
Proiectul de buget pentru 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creştere de circa 50% faţă de anul precedent. Aceste fonduri erau destinate plăţii drepturilor salariale restante, rezultate din majorările retroactive aplicate din 2018.
Majorările salariale au fost decise în 2023 de Înalta Curte şi Parchetul General, pentru a alinia salariile judecătorilor şi procurorilor la decizii anterioare. Guvernul a amânat însă o parte din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Noa Insight
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să pronunţe o decizie definitivă în procesul cu Guvernul României privind plata restanţelor salariale ale magistraţilor, estimate la aproximativ un miliard de euro. Aceste restanţe provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti şi contestate de Guvern prin sesizări la Curţile Constituţionale şi Europene.
Implicații
Decizia instanţei poate afecta modul de alocare bugetară pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor şi implică o dispută juridică între puterea judecătorească şi executivă privind competenţele în materie financiară.
Elemente-cheie
- Restanţele salariale reprezintă drepturi stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti, neplătite de Guvern de peste zece ani.
- Curtea de Apel Bucureşti a impus penalităţi de 1% pe zi şi o amendă de 20% din salariul minim brut pe zi pentru întârziere.
- Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru verificarea constituţionalităţii prevederilor legale.
Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/inalta-curte-s-ar-putea-pronunta-azi-in-procesul-cu-guvernul-privind-restantele-salariale-de-un-miliard-de-euro-ale-magistratilor-3951255 (link)












