Site-urile NoaMedia
Impozitarea progresivă revine în dezbaterea publică din România, în contextul nemulțumirilor legate de creșterea taxelor indirecte, în special TVA. Ministrul Muncii, Florin Manole, a propus această măsură ca alternativă la majorarea TVA, însă specialiștii avertizează că țara nu este pregătită pentru o astfel de schimbare. Discuțiile au loc în această primăvară, la nivel național.
Pe scurt:
- Discuțiile despre impozitarea progresivă revin în România ca alternativă la creșterea TVA, dar specialiștii consideră că țara nu este pregătită.
- Impozitarea progresivă ar reduce taxele pentru salariile mici și medii, crescând impozitul doar pentru veniturile foarte mari, conform ministrului Florin Manole.
- România are o structură economică dominată de salarii mici, iar implementarea progresivității necesită investiții majore și riscă să aducă beneficii bugetare limitate.
- În perioada 2000-2004, impozitul progresiv aducea 2,8% din PIB, iar după cota unică de 16% introdusă în 2005, ponderea a crescut la 3,36% din PIB.
Impozitarea progresivă readusă în discuție în România
Discuțiile despre impozitarea progresivă au revenit în atenția publică, în contextul presiunilor bugetare și a nemulțumirilor legate de creșterea taxelor indirecte, în special TVA. Ministrul Muncii, Florin Manole, a susținut că impozitarea progresivă ar fi o alternativă corectă la majorarea TVA și ar putea face sistemul fiscal mai echitabil. Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că nu este momentul pentru o astfel de schimbare, invocând lipsa consensului politic, dar a admis că măsura ar putea fi acceptată în viitor.
Mai mulți specialiști avertizează că România nu dispune în prezent de o structură economică și o capacitate administrativă adecvată pentru implementarea eficientă a impozitării progresive.
Avantajele și condițiile impozitării progresive
Florin Manole a explicat că impozitarea progresivă ar permite o taxare redusă pentru salariile mici și clasa medie, în timp ce veniturile mari ar fi taxate mai sever. El a subliniat că această taxare funcționează corect doar dacă se aplică pe venitul globalizat, adică pe toate veniturile unei persoane, nu doar pe salariu.
Astfel, cei cu salariul minim ar plăti mai puțin, iar creșterea impozitării ar viza exclusiv veniturile foarte mari.
Impozitarea progresivă și cota unică în România
În prezent, România aplică o cotă unică de 16% pentru impozitul pe profit, taxarea muncii și impozitul pe dividende. Această uniformitate a fost introdusă în 2005, după o perioadă în care sistemul fiscal era progresiv, cu cote maxime între 18% și 60% în anii ’90.
Auditorul financiar Kristine Bago a explicat că impozitarea progresivă este recomandată în țările dezvoltate, cu o structură variată a veniturilor și o administrație fiscală puternică. România, clasificată ca piață de frontieră, are o structură dominată de salarii mici și medii, iar aproximativ 90% dintre contribuabili ar intra în primul prag de taxare, ceea ce ar face sistemul să funcționeze aproape ca o cotă unică.
Implementarea impozitării progresive necesită investiții majore în infrastructură administrativă și riscă să aducă beneficii bugetare reduse dacă puțini contribuabili ajung în treptele superioare de venit.
Provocări și riscuri ale impozitării progresive în România
Analistul financiar Adrian Negrescu a avertizat că impozitarea progresivă ar însemna o presiune fiscală mai mare pe salariați, majoritatea românilor obținând venituri din salarii. El a atras atenția asupra riscului ca veniturile mari să migreze spre economia gri sau neagră, prin evitarea declarării complete.
Negrescu a subliniat că ANAF nu dispune de instrumentele necesare pentru a evalua în timp real veniturile totale ale unei persoane, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea impozitării progresive pe venitul globalizat.
Date despre impozitarea progresivă și cota unică
Avocatul fiscal Gabriel Biriș a precizat că, între 2000 și 2004, când România avea cote progresive între 18% și 40%, impozitul pe venit reprezenta în medie 2,8% din PIB. După introducerea cotei unice de 16%, această pondere a crescut la 3,36% din PIB, o creștere de aproximativ 20%.
El a remarcat că în vechiul sistem progresiv cota maximă se aplica de la venituri relativ reduse, iar taxarea viza în principal veniturile din muncă, în timp ce câștigurile de capital și alte surse erau impozitate redus sau deloc. Astfel, impozitarea progresivă penaliza angajații cu salarii peste medie, PFA-urile și profesiile liberale, afectând performanța și munca.
Noa Insight
Discuțiile privind reintroducerea impozitării progresive în România au fost reluate, implicând oficiali guvernamentali și specialiști fiscali. Propunerea vizează o alternativă la creșterea TVA, însă experții avertizează că România nu are în prezent capacitatea administrativă și structura economică necesare pentru implementarea acestei măsuri fiscale.
Implicații
Reintroducerea impozitării progresive ar afecta sistemul fiscal actual, dominat de cota unică, și ar necesita investiții în infrastructura administrativă. Totodată, există riscuri privind eficiența colectării și posibila migrare a veniturilor mari către economia gri.
Elemente-cheie
- Impozitarea progresivă presupune aplicarea unor cote diferite de taxare în funcție de nivelul veniturilor globale ale unei persoane.
- România aplică în prezent o cotă unică de 16% pentru impozitul pe profit, muncă și dividende, introdusă în 2005.
- Implementarea impozitării progresive necesită investiții în infrastructura administrativă și capacitate de evaluare a veniturilor globale.
Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/economie/impozitarea-progresiva-a-revenit-in-discutie-de-ce-spun-specialistii-consultati-de-digi24-ro-ca-romania-nu-e-pregatita-3593615 (link)
