Harta datoriei publice a României arată o creștere anuală până la 70% din PIB în 2030 și o comparație cu Europa

Pe scurt:

• Datoria publică a României a crescut la 57,4% din PIB în 2024 și ar putea ajunge la 69,1% până în 2030, conform FMI.
• Creșterea anuală medie de 1,5 puncte procentuale după 2025 indică o deteriorare fiscală și un spațiu bugetar redus în crize.
• România rămâne mai puțin îndatorată decât majoritatea țărilor din Europa de Vest, unde datoria depășește 100% din PIB.
• La nivel global, Japonia are cea mai mare datorie publică, 229,6% din PIB, iar Bulgaria menține una dintre cele mai scăzute datorii europene, sub 30%.

Prognoza datoriei publice România până în 2030

<pDatoria publică România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, după o perioadă de stabilitate între 2021 și 2023, când s-a menținut în jurul valorii de 51–52% din PIB. În 2024, nivelul datoriei a urcat la 57,4% din PIB, marcând o creștere de peste cinci puncte procentuale față de anul precedent.

FMI estimează o creștere continuă a datoriei publice în următorii ani, cu valori prognozate astfel:

• 61,2% în 2025
• 62,5% în 2026
• 64,1% în 2027
• 66% în 2028
• 67,8% în 2029
• 69,1% în 2030

Creșterea medie anuală după 2025 este de aproximativ 1,5 puncte procentuale, indicând o deteriorare graduală a poziției fiscale a României și o reducere a spațiului de manevră bugetar în eventualitatea unei crize.

Comparație datorii europene și poziția României

România face parte din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), una dintre cele mai puțin îndatorate zone din Uniunea Europeană. În 2025, Bulgaria are o datorie publică estimată la 40,2% din PIB, Cehia la 53,4%, iar Polonia la 73,9%.

În contrast, statele din vest și sudul Europei prezintă niveluri mult mai ridicate ale datoriei publice. Grecia conduce cu 146,7% din PIB, urmată de Italia cu 136,8%, Belgia cu 107%, Franța cu 104,2% și Spania cu 99,3% în 2025.

Aceste țări se confruntă cu presiuni demografice, rigidități fiscale și costuri sociale ridicate, ceea ce ridică media datoriei în zona euro la aproximativ 84% din PIB, peste media globală și mult peste nivelul țărilor emergente.

Nordul Europei și variațiile datoriei publice

Europa prezintă o variație semnificativă a nivelurilor datoriei publice. La un capăt se află Grecia și Italia, cu datorii ce depășesc 130–140% din PIB, iar la celălalt capăt sunt Finlanda, Luxemburg, Suedia și Bulgaria, cu niveluri sub 40%.

Bulgaria are una dintre cele mai scăzute datorii publice, la 28,4% din PIB, menținând un consiliu monetar stabil din 1997, după prăbușirea monedei naționale.

Situația globală a datoriei publice

La nivel mondial, Japonia deține cea mai mare datorie publică, cu 229,6% din PIB, urmată de Sudan cu 221,5% și Singapore cu 175,6%. Aceste valori includ atât economii avansate, cât și state aflate în criză severă.

În intervalul 70–100% din PIB se situează marile economii occidentale, precum Statele Unite (125%), Franța, Spania și Regatul Unit. Nivelurile cele mai scăzute apar în economiile foarte sărace sau în țări cu piețe financiare limitate, unde o datorie mică reflectă mai degrabă imposibilitatea accesului la finanțare decât sustenabilitatea fiscală.

Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/stiri/economie/harta-datoria-publica-a-romaniei-va-urca-anual-pana-spre-70-din-pib-in-2030-cum-stam-in-lume-22262960?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)