Cum poate guvernul să reducă deficitul bugetar fără să taie din cheltuielile statului? Guvernul Bolojan a implementat măsuri în 2024 care afectează firmele mici și cetățenii, în timp ce reorganizarea ministerelor nu a redus personalul. Această strategie ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice în România.
Pe scurt:
- Guvernul Bolojan reduce deficitul bugetar prin majorarea impozitelor, afectând firmele mici și cetățenii, fără a reduce cheltuielile statului.
- Reorganizarea ministerelor a scăzut numărul instituțiilor, dar personalul a fost transferat integral, fără reduceri semnificative de posturi sau costuri.
- 17 companii de stat cu probleme financiare majore trebuie reformate până în august 2026, însă succesul este incert din cauza influențelor politice puternice.
- Fondurile pentru primării susțin salariile, iar în 2026 se va vedea dacă statul va finanța doar investițiile locale, nu și cheltuielile cu personalul.
Reducerea deficitului bugetar afectează firmele mici și cetățenii
Guvernul Bolojan încearcă să reducă deficitul bugetar, însă măsurile adoptate lovesc în special firmele mici și cetățeni, nu în cheltuielile statului. După majorarea impozitelor pe clădiri, mașini și TVA, nu s-au înregistrat reduceri semnificative ale costurilor cu personalul din sectorul public.
Reorganizarea ministerelor, exemplificată prin cazul Ministerului Agriculturii, nu a condus la diminuarea efectivă a cheltuielilor. Deși numărul instituțiilor subordonate a scăzut de la 166 la 93, personalul a fost transferat integral către noile structuri, fără reduceri de posturi.
Reorganizare ministere și impactul asupra cheltuielilor
- Ministerul Agriculturii are un rol de coordonare a politicilor agricole, dar agricultura este în principal privată, iar fermierii își gestionează activitatea independent.
- Desființarea unor instituții nu a redus numărul angajaților, aceștia fiind preluați de alte structuri publice.
- Deși s-au eliminat 216 posturi de conducere și se preconizează o scădere de cel puțin 10% a cheltuielilor de salarizare, efectele reale vor fi vizibile în bugetul pe 2026.
Dacă reorganizările vor continua în acest mod, reducerea deficitului bugetar va fi suportată de mediul privat, nu de stat.
Companii de stat falimentare și provocările guvernului
Guvernul a selectat 17 companii de stat pentru reformă, printre care Tarom, Metrorex, CFR Călători și Electrocentrale București, cu termen limită august 2026. La acestea s-au adăugat patru companii cu probleme financiare majore: MINVEST, ROMAERO, REMIN și Avioane Craiova.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că procesul va implica confruntarea cu rezistența la schimbare și pierderea unor privilegii. Totuși, succesul reformei este incert, având în vedere influența politică puternică în aceste companii.
Aceste companii acumulează datorii mari la bugetul de stat și ar trebui să intre în faliment, să fie închise sau privatizate. Rămâne de văzut dacă guvernul va adopta astfel de măsuri.
Provocările primăriilor falimentare și finanțarea locală
Fondurile de echilibrare alocate primăriilor susțin salariile, care depășesc veniturile proprii ale acestora. Statul ar trebui să finanțeze exclusiv investițiile locale, nu și cheltuielile cu personalul.
În bugetul pe 2026 se va vedea dacă se vor menține aceste fonduri, având în vedere că lucrările publice sunt gestionate de Ministerul Dezvoltării.
Perspective pentru deficitul bugetar și reorganizarea ministerelor
Evaluarea bugetară a reorganizării ministerelor va arăta dacă există reduceri reale ale cheltuielilor de funcționare. Dacă modelul Ministerului Agriculturii se aplică și altor ministere, cheltuielile vor rămâne ridicate.
Colectarea veniturilor la buget depinde de conformarea voluntară a firmelor mici și mijlocii. Închiderea acestora poate duce la creșterea muncii la negru și la scăderea veniturilor fiscale.
Contribuabilii așteaptă ca statul să gestioneze eficient banii publici, evitând cheltuielile excesive cu salarii și pensii speciale.
În concluzie, guvernul Bolojan nu a demonstrat încă o reducere efectivă a cheltuielilor statului, iar reorganizarea ministerelor nu a condus la diminuarea personalului sau a costurilor salariale.
Noa Insight
Guvernul Bolojan a implementat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, vizând în principal firmele mici și cetățenii prin majorarea unor taxe. Reorganizarea ministerelor nu a redus efectiv cheltuielile de personal, iar companiile de stat cu probleme financiare sunt supuse unui proces de reformă cu termen până în 2026.
Implicații
Măsurile adoptate afectează mediul privat și nu reduc costurile statului, iar companiile de stat falimentare continuă să acumuleze datorii. Reorganizarea ministerelor nu a condus la scăderea personalului, menținând presiunea asupra bugetului public.
Elemente-cheie
- Reorganizarea ministerelor a redus numărul instituțiilor, dar personalul a fost transferat integral fără reduceri de posturi.
- Guvernul a selectat 17 companii de stat pentru reformă, cu termen limită august 2026, inclusiv companii cu probleme financiare majore.
- Fondurile de echilibrare susțin salariile primăriilor, care depășesc veniturile proprii, iar statul ar trebui să finanțeze doar investițiile locale.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/guvernul-bolojan-reduce-deficitul-bugetar-pe-2498250.html (link)









