Guvernul ar putea aproba vineri strategia de administrare a datoriei publice în România cu dobânzi în creștere

Pe scurt:

• Guvernul României ar putea aproba vineri strategia de administrare a datoriei publice, cu un necesar de finanțare estimat la 259 miliarde lei pentru 2025.
• Datoria publică a crescut cu 245,9% în ultimul deceniu, iar dobânzile datoriei reprezintă aproape 3% din PIB, afectând bugetul național.
• Riscurile majore includ refinanțarea datoriei pe termen scurt și creșterea dobânzilor, cu impact asupra costurilor și încrederii investitorilor.
• Investitorii străini au scăzut la 20%, iar băncile comerciale dețin 44-45% din titlurile de stat, influențând structura pieței interne.

Strategia de administrare a datoriei publice în România și impactul dobânzilor

Datoria publică România a înregistrat o creștere rapidă în ultimul deceniu, majorându-se cu 245,9% din cauza împrumuturilor pentru finanțarea cheltuielilor statului. Premierul Bolojan a precizat că România are credite de peste 200 de miliarde de euro, iar dobânzile datoriei reprezintă aproape 3% din PIB.

Guvernul urmează să aprobe vineri strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii doi ani, într-un context în care necesarul de finanțare pentru 2025 este estimat la 259 miliarde lei.

Dobânzi datorie și necesarul de finanțare

Plățile pentru dobânzi în acest an se ridică la aproximativ 55 de miliarde de lei, echivalentul a 11 miliarde de euro, iar pentru anul viitor se estimează o creștere la 12 miliarde de euro. Din deficitul bugetar de 6,5%, aproape jumătate este alocat exclusiv pentru plata dobânzilor.

Modul în care România se împrumută, inclusiv moneda, maturitatea și tipul investitorilor titluri de stat, influențează direct costurile dobânzilor, încrederea investitorilor și ratingul de țară.

Riscuri legate de datorie publică România și refinanțare

Portofoliul de datorie al României include multe scadențe pe termen scurt, ceea ce impune o reîmprospătare constantă a împrumuturilor într-un context de dobânzi volatile. Ministerul Finanțelor identifică riscul de refinanțare și creșterea dobânzilor ca principale vulnerabilități.

În cazul unor tensiuni pe piețe sau scăderea încrederii investitorilor, costurile de împrumut pot crește semnificativ.

Investitori titluri de stat și riscul valutar

O parte importantă a datoriei este denominată în euro, dolari sau yeni, iar deprecierea leului crește costul în lei al rambursărilor. Strategia Ministerului Finanțelor prevede menținerea unei rezerve valutare pentru acoperirea a până la patru luni din necesarul brut de finanțare și orientarea către împrumuturi în lei, pe cât permite piața.

Structura investitorilor în titluri de stat a suferit modificări semnificative:

• Băncile comerciale dețin 44–45% din titlurile de stat, în creștere față de 39,5% în 2023.
• Fondurile de pensii reprezintă aproximativ 25%.
• Fondurile locale de administrare a activelor au o pondere de circa 25%.
• Investitorii străini au scăzut de la 26% la aproximativ 20% în ultimii doi ani.

Reducerea expunerii investitorilor străini reflectă incertitudinea macroeconomică, îndoielile privind consolidarea fiscală și volatilitatea politică. Această situație crește presiunea asupra pieței interne, unde băncile și fondurile de pensii trebuie să cumpere mai multe titluri, ceea ce poate duce la creșterea dobânzilor.

Impactul ratingului asupra datoriei publice România

Riscul de retrogradare a ratingului României este considerat cel mai important risc macroeconomic. O scădere sub nivelul investment-grade ar determina creșterea dobânzilor pentru împrumuturile statului, majorarea costurilor pentru populație și firme, precum și vânzări forțate ale obligațiunilor românești de către investitorii instituționali. Aceasta ar pune presiune suplimentară pe cursul de schimb.

Sursa originală a acestui articol este https://hotnews.ro/guvernul-ar-putea-aproba-vineri-strategia-de-administrare-a-datoriei-publice-romania-are-a-doua-cea-mai-mare-viteza-de-crestere-a-datoriei-din-ue-2122504 (link)