Expert în energie avertizează că reducerea voluntară a consumului nu poate acoperi deficitul de 2.500 MW și este privatizarea pagubelor

Pe scurt:

• Reducerea voluntară a consumului de energie nu poate acoperi deficitul de până la 2.500 MW în orele de vârf, avertizează președintele AEI.
• Statul cere companiilor să reducă consumul fără compensații, în condițiile în care energia este scumpă și presiunea economică crește.
• Reducerea voluntară estimată este de doar 100-200 MW, insuficientă pentru deficit, iar oprirea producției implică costuri mari și riscuri tehnologice.
• Este necesară contractarea serviciilor de flexibilitate și compensarea consumatorilor mari pentru a evita „privatizarea pagubelor” în stare de alertă energetică.

Deficit energie electrică și limitările reducerii voluntare a consumului

Reducerea voluntară a consumului de energie electrică nu poate acoperi un deficit de până la 2.500 MW în orele de vârf, avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Potrivit acestuia, apelurile guvernamentale pentru reducerea consumului sunt insuficiente în contextul stării de alertă energetică declarate în România.

Chisăliţă subliniază că statul solicită companiilor să îşi întrerupă producţia fără a oferi compensaţii, în condiţiile în care energia electrică este printre cele mai scumpe din piaţa pentru următorii ani. Această situaţie pune presiune economică pe firme, care trebuie să suporte costurile fără sprijin financiar.

Stare alertă energetică și provocările reducerii consumului

România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, iar oprirea unor unităţi de producţie ar putea creşte necesarul de import la peste 2.500 MW. Seceta şi canicula agravează situaţia, afectând atât producţia internă, cât şi disponibilitatea energiei la frontieră.

Guvernul mizează pe reducerea voluntară a consumului de către instituţii, populaţie şi companii, însă această soluţie are limite clare. Industria, de exemplu, nu poate opri producţia instantaneu fără costuri semnificative şi riscuri tehnologice.

Reducere consum energie și impactul economic

Estimările indică o reducere voluntară a consumului de aproximativ 100-200 MW, provenind în principal din industrie, instituţii publice, centre comerciale şi consumatori casnici. Aceasta reprezintă doar 5-10% din deficitul posibil de seară.

Reducerea consumului în industrie implică costuri mari, care pot depăşi un milion de euro pe oră, iar oprirea producţiei afectează contractele şi salariile angajaţilor. Chisăliţă atrage atenţia că responsabilitatea economică revine companiilor, în lipsa unor mecanisme contractuale clare.

Necesitatea unor măsuri contractuale în stare alertă energetică

Preşedintele AEI susţine că starea de alertă energetică ar fi trebuit să includă contractarea serviciilor de flexibilitate, cu plăţi pentru disponibilitatea de reducere a consumului şi compensaţii pentru energia neconsumată. De asemenea, ar fi fost necesară notificarea etapizată a marilor consumatori şi protejarea acestora faţă de penalităţi.

Fără aceste măsuri, statul solicită industriei să reducă consumul fără compensaţii, ceea ce Chisăliţă numeşte „privatizarea pagubelor”. România se confruntă cu această situaţie după ani de neglijenţă în planificarea capacităţilor energetice şi flexibilitatea consumului.

Autorităţile au declarat stare de alertă energetică pentru luna august, ca urmare a scăderii producţiei de energie din cauza secetei şi a debitelor reduse ale râurilor şi fluviului Dunărea.

Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/expert-in-energie-reducerea-voluntara-a-consumului-nu-poate-acoperi-un-deficit-de-pana-la-2-500-mw-este-privatizarea-pagubelor-3890123 (link)