Excedentul de lichiditate al sistemului bancar românesc a scăzut semnificativ în contextul războiului din Iran

Pe scurt:

• Excedentul mediu zilnic de lichiditate al sistemului bancar românesc a scăzut la 35,5 miliarde lei în martie, de la 45,1 miliarde lei în februarie 2026.
• Scăderea lichidității este influențată de contextul internațional și operațiunile BNR, inclusiv vânzări din buffer-ul valutar și emisiuni externe de 4,5 miliarde euro.
• Dobânzile interbancare au crescut ușor în martie, dar rămân sub nivelurile din 2025, reflectând o lichiditate încă relativ ridicată în piață.
• Leul a rămas stabil față de euro în martie, în contrast cu deprecierea altor monede din Europa Centrală și de Est.

Excedentul de lichiditate sistem bancar a scăzut în martie

Excedentul mediu zilnic de lichiditate al sistemului bancar românesc a scăzut la 35,5 miliarde de lei în martie, față de 45,1 miliarde de lei în februarie, conform datelor BNR analizate de Profit.ro.

În aceeași perioadă, rezervele valutare BNR au scăzut cu aproape 1,9 miliarde de euro, ajustat pentru variațiile legate de datoria publică. Emisiunile externe realizate în februarie și decontate în mai au adus circa 4,5 miliarde de euro, iar plata dobânzilor și a datoriilor scadente a însumat 0,6 miliarde de euro.

Contextul financiar și impactul asupra lichidității

Ministerul Finanțelor a emis foarte puțină datorie pe piața internă în martie, ceea ce a contribuit la menținerea unei lichidități ridicate în sectorul bancar. Finanțarea plăților statului a fost susținută prin utilizarea rezervelor acumulate și prin vânzări din buffer-ul valutar către BNR.

Aceste operațiuni au generat lichiditate în piață, iar lei noi au ajuns la populație și firme, în special în conturi bancare, prin salarii, pensii și contracte cu statul.

Dobânzi interbancare și evoluția pieței valutare

Leul a rămas stabil față de euro în martie, în timp ce alte monede din Europa Centrală și de Est au înregistrat scăderi semnificative. Forintul a pierdut aproape 6% din valoare într-o zi, dar și-a recuperat o mare parte din pierderi ulterior.

Scăderea lichidității în martie 2026 este mai puțin severă comparativ cu perioada mai-iunie 2025, când excedentul a coborât de la 27,3 miliarde de lei la un deficit de 4,5 miliarde de lei. Atunci, ieșirile de capital au fost estimate la 10 miliarde de euro, iar intervențiile BNR la 6 miliarde de euro, cu o scădere a rezervelor valutare de aproape 7 miliarde de euro.

Legătura dintre lichiditate sistem bancar și dobânzi interbancare

Lichiditatea ridicată a contribuit la scăderea dobânzilor interbancare: ROBOR la 3 luni a coborât de la 7,12% în iunie 2025 la 5,82% în februarie 2026, iar rata medie a tranzacțiilor interbancare a scăzut de la 6,39% la 5,53%. În martie, ambele rate au crescut cu câte 5 puncte de bază.

O lichiditate amplă susține scăderea dobânzilor spre rata facilității de depozit (5,5% pe an), în timp ce un deficit de lichiditate finanțat prin operațiuni repo duce la apropierea dobânzilor de rata cheie (6,5%). Dacă băncile apelează la împrumuturi Lombard, dobânzile se apropie de rata facilității de credit (7,5%).

Dobânzile la credite și depozite vor fi influențate în continuare de poziția lichidității, în condițiile în care analiștii anticipează puține șanse pentru reducerea dobânzii cheie în 2026, din cauza inflației ridicate.

Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/excedentul-de-lichiditate-al-sistemului-bancar-romanesc-a-scazut-semnificativ-in-luna-razboiului-din-iran-grafic-22406127?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)