Dumitru Chisăliță susține că România trebuie să importe gaze naturale din Ungaria pentru a acoperi vârfurile de consum în perioadele de ger maxim

Pe scurt:

• România trebuie să importe gaze naturale din Ungaria pentru a acoperi vârfurile de consum în perioadele de ger extrem, când cererea depășește capacitatea internă.
• Consumul poate ajunge la 57-58 milioane metri cubi pe zi, iar depozitele interne se golesc, reducând debitul de extracție în zilele reci.
• Importul din Ungaria a devenit esențial după ce Ungaria a oprit tranzitul gazelor din Turcia prin România în ianuarie 2026.
• Capacitatea de import prin Bulgaria este aproape saturată, iar securitatea energetică necesită autonomie și flexibilitate în gestionarea resurselor.

import gaze România pentru acoperirea vârfurilor de consum în perioadele de ger

Importul de gaze din Ungaria devine esențial pentru România în perioadele cu consum ridicat, când cererea depășește capacitatea internă de livrare. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, explică faptul că România dispune de gaze suficiente anual, însă limitările în debitul zilnic pot crea probleme în alimentarea consumatorilor din țară și Republica Moldova.

La temperaturi sub -12°C, consumul de gaze poate depăși 57-58 milioane metri cubi pe zi, la care se adaugă încă 6-7 milioane metri cubi pentru tranzitul către Republica Moldova. În aceste condiții, producția internă rămâne constantă, iar depozitele de gaze se golesc treptat, reducând debitul de extracție. Singura soluție pentru creșterea livrărilor este importul, limitat însă de capacitatea punctelor de intrare și disponibilitatea resurselor externe.

Import gaze Ungaria ca soluție pentru flexibilitatea sistemului

Începând cu 11 ianuarie 2026, Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia prin România și a început să exporte gaze din depozitele proprii către România. Această schimbare a fost crucială pentru menținerea consumului în România și Republica Moldova în condiții de ger. Dumitru Chisăliță subliniază că dependența de importul din Ungaria este o realitate operațională, nu doar o percepție emoțională sau politică.

Capacitatea de import prin punctul Bulgaria – Negru Vodă este deja utilizată în proporție de 94%, ceea ce limitează opțiunile de creștere a importurilor pe această rută. Astfel, importul din Ungaria devine direcția principală pentru suplimentarea consumului în perioadele critice.

Consum gaze și limitările depozitelor interne

Depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor nelimitat. Pe măsură ce nivelul gazelor scade, capacitatea de extracție se reduce, ceea ce înseamnă că în zilele cele mai reci, când consumul este maxim, depozitele livrează tot mai puțin. Dacă gerul persistă, importul devine obligatoriu și continuu, nu doar o soluție pentru acoperirea unor vârfuri temporare.

Riscul major nu este refuzul Ungariei de a furniza gaze, ci posibilitatea ca aceasta să nu poată asigura volumele necesare sau să impună prețuri foarte ridicate. În aceste condiții, România gestionează simultan consumul intern și fluxurile regionale de tranzit, iar orice deficit de import se resimte imediat în presiunea asupra pieței și în nivelul prețurilor.

Import gaze România și securitatea energetică

Dumitru Chisăliță recomandă o abordare care să depășească conceptul de independență energetică, orientându-se spre autonomia energetică. Aceasta presupune capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză prin resurse și infrastructuri controlabile, inclusiv producție, rețele, stocuri și flexibilitate. Astfel, securitatea energetică nu înseamnă doar disponibilitatea de a cumpăra gaze, ci și capacitatea de a funcționa în situații în care achiziția nu este posibilă.

Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/dumitru-chisalita-aei-romania-trebuie-sa-importe-gaze-naturale-din-ungaria-in-perioadele-de-ger-maxim-pentru-a-acoperi-varfurile-de-consum-si-mentine-echilibrul-sistemului_905153.html (link)