Doi economiști ai unei mari bănci analizează proiectul bugetului României pentru 2026 și perspectivele de creștere economică

Pe scurt:

• Proiectul bugetului României pentru 2026 prevede o creștere economică moderată și investiții publice de aproximativ 8% din PIB, finanțate majoritar din fonduri europene.
• Economiștii ING consideră ținta de deficit de 6,2% din PIB credibilă, bazată pe creșterea taxelor, colectarea îmbunătățită și controlul cheltuielilor curente.
• Estimările oficiale privind creșterea economică de 1% sunt optimiste; ING anticipează o creștere de circa 0,6% din cauza consumului slab și inflației ridicate.
• Succesul bugetului depinde de disciplina politică, execuția bugetară și absorbția eficientă a fondurilor europene pentru investiții și infrastructură.

buget România 2026 și perspectivele creșterii economice

Proiectul bugetului României pentru 2026 prevede o creștere economică moderată, susținută de investiții publice la un nivel record. Documentul mizează pe majorarea veniturilor bugetare, controlul strict al cheltuielilor curente și investiții de aproximativ 8% din PIB, finanțate în mare parte din fonduri europene și Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Economiștii ING România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, consideră că ținta de deficit de 6,2% din PIB este credibilă, iar ajustarea bugetară se bazează pe creșterea taxelor și îmbunătățirea colectării, în timp ce cheltuielile curente rămân sub control.

Ipoteze optimiste privind creșterea economică și inflația

Analiza indică faptul că estimările oficiale privind creșterea economică și inflația sunt ușor optimiste. Guvernul anticipează o creștere de 1% a economiei în 2026, însă economiștii ING estimează o creștere mai redusă, în jur de 0,6%, din cauza reducerii cheltuielilor statului, a inflației încă ridicate și a consumului mai slab.

Succesul bugetului depinde de disciplina politică, execuția bugetară și absorbția eficientă a fondurilor europene, elemente esențiale pentru implementarea măsurilor propuse.

Investițiile publice ca motor principal al economiei

Guvernul pune accent pe investițiile publice pentru a compensa încetinirea consumului. Proiectele finanțate din fonduri europene și dezvoltarea infrastructurii sunt considerate principalele surse de creștere economică pe termen mediu.

Dacă aceste investiții vor fi realizate conform planului, ele pot susține economia în contextul unei cereri interne mai slabe.

Exporturile și impactul asupra creșterii economice

Exporturile nete sunt estimate să contribuie pozitiv la creșterea economică, ceea ce ar putea însemna o reducere a deficitului comercial sau o creștere a exporturilor față de importuri. Această evoluție depinde însă de dinamica economiei europene și de cererea externă.

Provocările inflației și deficitului bugetar

Inflația ar putea rămâne o provocare, afectând puterea de cumpărare și menținând dobânzile la un nivel ridicat. Guvernul estimează o inflație moderată, însă riscurile de menținere a acesteia la niveluri superioare sunt semnificative.

Deficitul bugetar este planificat la 6,2% din PIB, reflectând o continuare a cheltuielilor mai mari decât veniturile, dar cu o tendință de reducere graduală. Strategia se bazează pe creșterea veniturilor fiscale, controlul cheltuielilor curente și menținerea investițiilor publice în infrastructură și proiecte europene.

Sursa originală a acestui articol este https://hotnews.ro/doi-reputati-economisti-ai-unei-mari-banci-au-analizat-proiectul-de-buget-la-ce-concluzii-au-ajuns-2191980 (link)