Site-urile NoaMedia
Deficitul personal medical rămâne o problemă acută în spitalele din România, în ciuda deblocării a 7.600 de posturi anunțate recent de Ministerul Sănătății. Măsura, luată în contextul pregătirii pentru greva Sanitas din 28 iulie, nu acoperă nevoile reale ale sistemului. Această situație afectează direct calitatea serviciilor medicale în unitățile publice din întreaga țară.
Pe scurt:
- Ministerul Sănătății a deblocat 7.600 de posturi în spitalele publice pentru a atenua deficitul de personal medical.
- Deficitul real este estimat la circa 27.000 de angajați, iar salariile necompetitive și condițiile dificile determină exodul personalului.
- Criticii susțin că modelul centralizat de gestionare a personalului este ineficient și propun autonomia spitalelor în angajări și bugete.
- România are unul dintre cele mai mari deficite medicale din Europa, cu peste 30.000 de medici și asistenți lipsă, afectând mai ales mediul rural.
Deblocarea posturilor nu rezolvă deficitul personal medical din sănătate
Deblocarea posturilor vacante în sistemul sanitar este o măsură menită să atenueze deficitul personal medical, însă criza sănătate persistă. Ministerul Sănătății a anunțat recent deblocarea a 7.600 de posturi în spitalele publice, în contextul pregătirii pentru greva generală a Sanitas programată pentru 28 iulie.
Majoritatea posturilor deblocate sunt pentru asistenți medicali, aproximativ 3.000, și pentru medici, în jur de 1.900, conform solicitărilor managerilor spitalelor. Această decizie vine în condițiile în care deficitul afectează specialități critice precum urgența, anestezia, terapia intensivă, cardiologia și neurologia.
Deficitul personal medical depășește capacitatea deblocării posturilor
Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, afirmă că deblocarea celor 7.600 de posturi acoperă doar o parte din deficitul real, estimat la circa 27.000 de angajați la nivel național. El subliniază că salariile necompetitive și condițiile dificile de muncă continuă să determine exodul personalului medical.
Gae explică că în perioada concediilor, lipsa personalului agravează suprasolicitarea angajaților rămași, în special asistenți și infirmieri. De asemenea, mulți angajați aleg să părăsească sistemul din cauza volumului mare de muncă și a stresului psihic.
Critici privind modelul centralizat de gestionare a personalului medical
Expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu consideră că deblocarea posturilor prin decizii centralizate nu este eficientă. El susține că managerii spitalelor ar trebui să poată angaja personal în funcție de propriile bugete, fără aprobări guvernamentale.
Paveliu afirmă că modelul actual, în care bugetul public gestionează plata salariilor și aprobă posturile, este „definiția falimentului”. El propune ca spitalele să-și administreze singure resursele și să ajusteze grila de servicii în funcție de buget.
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficit personal medical din Europa
România se situează printre statele europene cu cel mai mare deficit de personal sanitar, conform raportului Autorității Europene a Muncii pentru 2025. Douăsprezece profesii din domeniul sănătății înregistrează un deficit semnificativ de forță de muncă.
În Uniunea Europeană, România ocupă locul cinci în ceea ce privește deficitul de medici și personal medical raportat la populație, fiind depășită doar de Olanda, Italia, Belgia și Bulgaria.
La nivel intern, Ministerul Sănătății raportează o lipsă de peste 30.000 de medici și asistenți medicali. Aproximativ un sfert dintre specialiștii formați în țară aleg să profeseze în străinătate, ceea ce agravează situația în spitalele mici și în mediul rural. Deficitul pentru medicii de familie depășește 1.500 de posturi, potrivit Colegiului Medicilor.
Noa Insight
Ministerul Sănătății a decis deblocarea a 7.600 de posturi vacante în spitalele publice pentru a atenua deficitul de personal medical, în contextul pregătirii pentru greva generală a Sanitas. Majoritatea posturilor sunt pentru asistenți medicali și medici, în special în specialități critice afectate de lipsa angajaților.
Implicații
Deblocarea posturilor va permite angajarea unor cadre medicale, dar nu acoperă întreg deficitul estimat la circa 27.000 de angajați. Modelul centralizat de gestionare a personalului și condițiile de muncă rămân obstacole majore.
Elemente-cheie
- Deblocarea posturilor reprezintă o măsură administrativă pentru ocuparea posturilor vacante în spitalele publice.
- Au fost deblocate 7.600 de posturi, dintre care aproximativ 3.000 pentru asistenți medicali și 1.900 pentru medici.
- Modelul actual presupune aprobarea posturilor și plata salariilor prin bugetul public centralizat.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-interne/sanatate/petic-la-un-sistem-in-faliment-de-ce-deblocarea-a-2542442.html (link)
