România este obligată să implementeze colectarea deșeurilor textile din 2025, dar infrastructura necesară lipsește în continuare. În București, primăriile întâmpină dificultăți în organizarea unui sistem funcțional de reciclare textile. Această situație afectează eforturile de promovare a modei sustenabile și reducerea impactului asupra mediului.
Pe scurt:
- România este obligată să colecteze deșeurile textile din ianuarie 2025, dar infrastructura și sistemul de reciclare sunt insuficiente și nefuncționale.
- Doar 6-10% din cele 160.000 tone de deșeuri textile generate anual sunt reciclate, iar sistemul EPR nu funcționează din lipsa normelor și finanțării.
- Reciclarea este costisitoare și complexă, cu o singură fabrică pentru textile post-consum, iar reutilizarea rămâne soluția cea mai eficientă pentru mediu.
- Inițiative individuale, precum brandul Dori Lys, promovează moda sustenabilă prin reutilizarea hainelor și valorificarea patrimoniului cultural românesc.
Colectarea deșeurilor textile în România și provocările reciclării textile
Colectarea deșeurilor textile reprezintă o obligație pentru România începând cu ianuarie 2025, conform legislației europene. Totuși, infrastructura necesară lipsește, iar reciclarea textilelor rămâne la un nivel redus, majoritatea hainelor ajungând la groapa de gunoi sau la incinerare.
România generează anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile, însă doar 6-10% sunt reutilizate sau reciclate, potrivit estimărilor Asociației Române pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (ARETEX). Sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR), care ar trebui să finanțeze colectarea și reciclarea, nu este încă funcțional din cauza lipsei normelor și a finanțării.
Infrastructura și responsabilitățile în București
În București, situația reflectă blocajele naționale. Primăria Sectorului 1 nu dispune de infrastructură pentru colectarea separată a textilelor și a demarat un studiu de oportunitate pentru a analiza situația. În 2024, în acest sector au fost colectate 5,7 tone de materiale textile, iar în primele luni ale anului 2025, 2,6 tone, exclusiv de la agenți economici.
Primăria Sectorului 6 a precizat că containerele pentru textile sunt administrate de un operator privat, iar datele privind cantitățile colectate nu sunt publice. Alte primării de sector nu au oferit informații până la momentul publicării.
Reciclarea textilelor și dificultățile procesului
Reciclarea textilelor este un proces complex și costisitor, deoarece hainele conțin amestecuri de fibre și accesorii ce trebuie îndepărtate manual. Doar 1% dintre hainele uzate sunt reciclate „fibră la fibră”. România dispune de o singură fabrică pentru reciclarea textilelor post-consum și una pentru cele post-industriale, iar investițiile în tehnologii noi lipsesc.
Reutilizarea rămâne cea mai eficientă soluție pentru reducerea impactului asupra mediului, reducând acest impact de până la 70 de ori comparativ cu achiziția de haine noi.
Moda sustenabilă și inițiativele individuale
În absența unui sistem public funcțional de colectare și reciclare, unele inițiative individuale promovează moda sustenabilă. Dorina Lisnic, creatoarea brandului Dori Lys, lucrează exclusiv cu haine reciclate și textile vechi, promovând reutilizarea și valorificarea materialelor tradiționale românești.
Brandul său a început în 2023 și utilizează materiale provenite din donații, magazine second-hand și platforme online. Dorina integrează în creațiile sale corsete cu motive tradiționale, promovând astfel atât sustenabilitatea, cât și patrimoniul cultural.
Pe termen lung, Dorina Lisnic intenționează să dezvolte proiecte educaționale pentru a crește conștientizarea asupra reducerii risipei în industria modei.
Ce trebuie schimbat pentru o colectare eficientă
Zoltán Gündisch, președintele ARETEX, subliniază necesitatea delegării colectării către operatori specializați, asigurarea finanțării pentru infrastructură, acordarea de subvenții municipale temporare și transparența totală a datelor privind destinația deșeurilor textile.
Este esențial să se monitorizeze nu doar cantitatea colectată, ci și modul în care textilele sunt reutilizate, reciclate sau eliminate, pentru a asigura o gestionare eficientă și sustenabilă a deșeurilor textile.
Noa Insight
România este obligată să colecteze deșeurile textile începând cu ianuarie 2025, conform legislației europene, însă infrastructura necesară lipsește. Reciclarea textilelor este redusă, iar sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului nu funcționează din cauza lipsei normelor și finanțării. Inițiative individuale promovează moda sustenabilă în acest context.
Implicații
Blocajele în infrastructură și lipsa unui sistem funcțional afectează colectarea și reciclarea textilelor, iar datele privind cantitățile colectate sunt incomplete. Inițiativele private compensează parțial lipsa unui sistem public eficient.
Elemente-cheie
- Sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR) trebuie să finanțeze colectarea și reciclarea, dar nu este încă funcțional.
- În 2024, Sectorul 1 a colectat 5,7 tone textile, iar în primele luni din 2025, 2,6 tone, exclusiv de la agenți economici.
- Reciclarea textilelor este complexă și costisitoare, cu o singură fabrică pentru textile post-consum în România.
Sursa originală a acestui articol este https://hotnews.ro/de-ce-nu-reuseste-romania-sa-colecteze-deseurile-textile-desi-este-obligata-sa-o-faca-exemplul-tinerei-de-21-de-ani-care-imbraca-si-vedete-cu-creatii-facute-din-haine-reciclate-2178051 (link)









