Datoria statului român a depășit 1,08 trilioane lei la august cu cheltuieli mari pentru dobânzi și deficit bugetar estimat la 1,13 trilioane lei până la finalul anului

Pe scurt:

• Datoria statului român a depășit 1,08 trilioane lei în august 2024, estimată să ajungă la 1,13 trilioane lei până la finalul anului, reprezentând 59% din PIB.
• Cheltuielile cu dobânzile vor depăși 3% din PIB pentru prima dată, iar în 2026 România ar putea avea cele mai mari costuri cu dobânzile din UE.
• Deficitele bugetare mari și creșterea rapidă a datoriei au pus presiune pe finanțele publice, datoria crescând de la 372,9 miliarde lei în 2019 la peste 1.000 miliarde lei în 2024.
• Măsurile de austeritate și planul fiscal pe șapte ani vizează reducerea deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei pe termen mediu.

Datoria statului român a depășit 1,08 trilioane lei la august

<pDatoria statului român a ajuns la peste 1.080 miliarde lei în august, iar cheltuielile cu dobânzile și deficitul bugetar continuă să crească. Estimările Comisiei Europene indică o datorie totală de 1.130 miliarde lei până la finalul anului, reprezentând aproximativ 59% din PIB.

Cheltuielile cu dobânzile vor depăși pentru prima dată 3% din PIB, iar în 2026 România ar putea înregistra cele mai mari costuri cu dobânzile din Uniunea Europeană, depășind Grecia și alte state cu niveluri ridicate de îndatorare.

Creșterea accelerată a datoriei și impactul asupra finanțelor publice

La sfârșitul anului 2024, datoria publică era de 964,4 miliarde lei, echivalentul a 53,9% din PIB, față de 372,9 miliarde lei în 2019 (35% din PIB). Această creștere rapidă reflectă deficitele bugetare mari din ultimii ani, care au pus presiune pe finanțele publice.

Datoria a depășit pragul de 1.000 miliarde lei încă din aprilie 2024. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că la adoptarea bugetului cheltuielile cu dobânzile au fost subestimate, situație corectată ulterior prin rectificări bugetare.

Cheltuieli dobânzi și deficit bugetar în contextul actual

Ritmul de creștere a datoriei depinde de emisiunile de obligațiuni externe și de scadențele la plata datoriei existente. Ponderea datoriei în PIB este influențată și de revizuirile statistice ale PIB realizate de INS, precum și de metodologia de calcul care ia în considerare ultimele patru trimestre disponibile.

România se confruntă cu costuri mari ale dobânzilor, care în 2026 ar putea ajunge la 9,6% din veniturile totale ale statului, cel mai ridicat nivel din UE. Deficitele bugetare au fost de 9,3% în termeni ESA în 2023 și sunt estimate la 8,4% pentru 2024, în condițiile unei creșteri economice reduse.

Perspective pentru datoria statului român și finanțele publice

În vara acestui an, România a implementat măsuri de austeritate, inclusiv majorări de taxe, pentru a stabiliza finanțele publice. Comisia Europeană a apreciat aceste măsuri, amânând procedura de deficit excesiv deschisă din 2020.

Planul fiscal pe șapte ani, convenit cu Comisia Europeană, prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei și a cheltuielilor cu dobânzile pe o traiectorie sustenabilă. Dobânzile au început să se tempereze în a doua jumătate a anului, după presiunile din prima parte a anului.

Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/datoria-statului-roman-a-ajuns-la-1-084-miliarde-lei-la-final-de-august-pentru-sfarsitul-acestui-an-comisia-europeana-estimeaza-o-datorie-de-1-130-miliarde-lei-22264616?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)