Cum a devenit prețul terenurilor agricole din România mai mare decât cel din Franța în contextul structurii fermelor

Pe scurt:

• Prețul terenurilor agricole din România a ajuns în 2024 la 8.700 euro/ha, depășind cu 36% prețul din Franța, conform Eurostat.
• Creșterea se datorează pieței emergente, speculației și procesului rapid de privatizare după 1990, nu calității solului.
• România are 2,86 milioane ferme mici, majoritatea sub 5 hectare, în timp ce Franța are ferme mari, cu o suprafață medie de 93 hectare.
• Speculația și anticiparea schimbării destinației terenurilor cresc prețurile în România, în contrast cu reglementările stricte din Franța.

Prețul terenurilor agricole din România și structura fermelor România

Prețul terenurilor agricole din România a crescut semnificativ în ultimul deceniu, ajungând în 2024 la aproximativ 8.700 de euro pe hectar, depășind astfel nivelul din Franța cu 36%, conform datelor Eurostat.

Factorii care influențează prețul terenurilor agricole

Valoarea terenurilor agricole este determinată de factori naționali, precum legislația, factori regionali, cum ar fi clima și accesul la infrastructură, și factori de productivitate, inclusiv calitatea solului și irigarea. În plus, speculația joacă un rol important, mai ales în zonele apropiate de orașe sau infrastructură rutieră, unde terenurile capătă valoare imobiliară.

Dinamica pieței este influențată de cerere și ofertă, precum și de reglementările privind proprietatea străină. Diferențele între statele membre UE sunt semnificative, prețurile variind de la 1.951 euro pe hectar în regiunea Övre Norrland din Suedia, până la 283.039 euro pe hectar în Malta.

Preț terenuri agricole în România și comparația cu Franța

În 2023, prețul mediu al unui hectar de teren agricol în România era de circa 8.370 euro, iar în 2024 a crescut la 8.700 euro. În Franța, prețul a rămas relativ constant, situându-se în 2024 la aproximativ 6.400 euro pe hectar.

Diferența majoră între cele două piețe nu se datorează în principal calității solului, ci stadiului de dezvoltare al pieței funciare. Franța are o piață matură, în care prețurile reflectă randamentele agricole, subvențiile și reglementările stricte. România este o piață emergentă, cu un proces rapid de privatizare și liberalizare după 1990, în care terenul agricol este tot mai mult perceput ca activ investițional.

Structura fermelor România și impactul asupra prețurilor

România are aproximativ 2,86 milioane de ferme, cu o suprafață medie de 4,39 hectare, majoritatea fiind ferme mici, sub 5 hectare, reprezentând peste 90% din total. În contrast, Franța are circa 350.000 de ferme, cu o suprafață medie de 93 hectare.

• În 2023, fermele din România utilizau 12,55 milioane hectare de teren agricol.
• Fermele sub 5 hectare reprezintă 90% din total, iar cele peste 50 hectare doar 1%, dar acestea din urmă exploatează peste jumătate din suprafața agricolă.
• În Franța, 10% din ferme lucrează peste 200 hectare, concentrând un sfert din terenuri.

Procesul de comasare a terenurilor agricole în România a dus la apariția fermelor de sute de hectare, schimbând peisajul agricol. În Franța, numărul fermelor a scăzut cu 40.000 în ultimii patru ani, iar subvențiile se acordă agricultorilor activi, conform reglementărilor PAC.

Structura fermelor România și provocările demografice

Sectorul agricol din România se confruntă cu o populație fermieră îmbătrânită: peste 44% au peste 65 de ani, iar mai puțin de 10% sunt sub 40 de ani. În Franța, aproximativ 60% dintre șefii de exploatație au peste 50 de ani.

Diferența esențială constă în modul în care tranziția proprietății este gestionată. Franța aplică politici clare pentru menținerea destinației agricole, sprijinirea tinerilor fermieri și limitarea speculației. România se află încă în proces de aliniere la aceste practici.

Speculația și prețul terenurilor agricole în România

În România, prețul terenurilor agricole include frecvent o componentă speculativă legată de anticiparea schimbării destinației terenurilor, ceea ce contribuie la creșterea valorii acestora dincolo de factorii agricoli tradiționali.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/cum-a-ajuns-pamantul-agricol-din-romania-mai-scump-2500397.html (link)