Dependența energetică a României și a Uniunii Europene a atins un nivel critic în 2025, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al tensiunilor geopolitice. România a înregistrat importuri energetice cu 5 miliarde de euro mai mari decât exporturile, evidențiind vulnerabilitățile economice. Tranziția verde și energia regenerabilă devin astfel priorități esențiale pentru securitatea energetică.
Pe scurt:
- Criza energiei scumpe a crescut prețul mediu al energiei electrice în România de la 45 la 136 euro/MWh între 2019 și 2025.
- Dependența energetică ridicată expune România și UE la riscuri geopolitice și economice majore, cu un deficit energetic de circa 300 miliarde euro în UE.
- Tranziția verde, cu scăderi semnificative ale costurilor energiei regenerabile, este esențială pentru reducerea dependenței și stabilizarea pieței energetice.
- Investițiile în rețele, stocare și reciclare sunt necesare pentru a diminua vulnerabilitățile și a susține tranziția energetică durabilă.
Criza energiei scumpe și impactul asupra dependenței energetice
Dependența energetică a României și a Uniunii Europene a devenit evidentă în contextul creșterii prețurilor la energie, influențate de factori precum revenirea cererii după pandemie, reducerea exporturilor de gaze din Rusia și instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu. Aceste evoluții au afectat atât consumatorii casnici, cât și companiile, iar măsurile de plafonare a prețurilor au generat presiuni fiscale suplimentare.
Prețul mediu al energiei electrice în România a crescut semnificativ, de la 45 euro/MWh în perioada 2019-2020 la 136 euro/MWh în intervalul 2021-2025. În paralel, prețul țițeiului Brent a urcat de la 53 la 80 de dolari pe baril.
Riscuri geopolitice și vulnerabilități economice
În 2025, România a importat energie în valoare cu aproximativ 5 miliarde de euro mai mare decât exporturile, iar UE a înregistrat un deficit energetic de circa 300 de miliarde de euro. Această dependență de surse externe expune economia la riscuri majore, inclusiv la presiuni geopolitice, cum s-a întâmplat după oprirea exporturilor de gaze rusești către Europa.
Marile puteri economice, precum Rusia, SUA și China, au strategii diferite pentru a-și asigura securitatea energetică, bazate pe resurse interne și relații strategice. În schimb, economiile europene rămân vulnerabile la fluctuațiile pieței și la conflictele internaționale.
Tranziția verde ca soluție pentru reducerea dependenței energetice
Accelerarea tranziției către energie regenerabilă reprezintă o cale esențială pentru reducerea costurilor și a dependenței energetice. Costurile modulelor fotovoltaice au scăzut cu aproximativ 90% între 2010 și 2024, iar cele ale unităților eoliene terestre și offshore s-au redus cu circa 50% în aceeași perioadă.
În România, prețurile licitate pentru energia fotovoltaică în 2025 variază între 35,77 și 45,2 euro/MWh, iar pentru energia eoliană între 65,12 și 79,5 euro/MWh, fiind competitive față de costurile energiei produse în centrale pe gaz sau cărbune din alte țări europene.
În 2024, aproximativ 20% din energia primară a României provenea din surse regenerabile, comparativ cu 4% în 1990. Energia nucleară contribuie cu 9% din energia primară, oferind o sursă stabilă și cu emisii reduse.
Provocări și investiții necesare pentru tranziția energetică
Tranziția verde necesită extinderea rețelelor de energie și dezvoltarea capacităților de stocare. Prețul bateriilor cu litiu a scăzut cu 85% între 2010 și 2024, facilitând soluțiile de stocare pentru sursele regenerabile intermitente. Totodată, infrastructura de încărcare pentru vehicule electrice poate reduce dependența de importurile de petrol.
Deși tranziția energetică reduce dependențele de combustibili fosili, ea implică și noi provocări, precum dependența de materiile prime pentru producția de panouri solare și componente eoliene, majoritatea provenind din China. Dezvoltarea industriei europene și a capacităților de reciclare poate diminua aceste vulnerabilități.
Investițiile în rețele, stocare, eficiență energetică și diversificarea lanțurilor de aprovizionare sunt esențiale pentru reducerea expunerii la șocuri externe și pentru stabilizarea prețurilor pe piețele angro, însă tranziția nu garantează automat prețuri finale mai mici pentru toți consumatorii.
Noa Insight
Criza energiei scumpe a evidențiat vulnerabilitatea României și a Uniunii Europene în fața dependenței energetice, influențată de factori geopolitici și economici. Tranziția verde este prezentată ca o soluție pentru reducerea acestei dependențe, prin creșterea ponderii surselor regenerabile și investiții în infrastructură și tehnologii de stocare.
Implicații
Creșterea prețurilor și deficitul energetic generează presiuni fiscale și economice, iar tranziția verde implică investiții majore în rețele, stocare și diversificarea surselor, afectând structura pieței energetice și costurile de producție.
Elemente-cheie
- Dependența energetică se referă la importurile de energie și vulnerabilitatea la factori externi, evidențiată prin deficitul comercial energetic.
- Prețurile licitate pentru energia fotovoltaică în România în 2025 variază între 35,77 și 45,2 euro/MWh, fiind competitive față de alte surse.
- Tranziția verde necesită extinderea rețelelor și dezvoltarea capacităților de stocare, inclusiv prin scăderea costurilor bateriilor cu litiu.
Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/energia-scumpa-arata-vulnerabilitatea-romaniei-si-a-ue-tranzitia-verde-poate-reduce-dependenta-energetica-analiza-ubb_958732.html (link)













