Site-urile NoaMedia
Cât de mult afectează hidrocentralele nefinalizate criza de apă din Moldova și securitatea energetică a României? Criza de la Barajul Paltinu, în Prahova, evidențiază impactul proiectelor hidrotehnice neterminate asupra aprovizionării cu apă și energiei. Situația pune în pericol stabilitatea regională și necesită decizii urgente privind finalizarea investițiilor.
Pe scurt:
- Criza de la Barajul Paltinu evidențiază vulnerabilitățile sistemului energetic din cauza hidrocentralelor nefinalizate din România.
- Finalizarea hidrocentralelor ar reduce importurile de energie cu 25% și ar asigura apă pentru 400.000 de persoane afectate de secetă în Moldova.
- Costurile demolării hidrocentralelor sunt mult mai mari decât finalizarea lor, implicând 1,6 miliarde USD versus 3,2 lei per consumator anual.
- Proiectele neterminate afectează adaptarea la schimbările climatice și securitatea energetică, cu riscul de stres hidric până în 2050.
Hidrocentrale nefinalizate și criza de apă din Moldova afectează securitatea energetică a României
Criza de la Barajul Paltinu scoate în evidență problemele generate de hidrocentralele nefinalizate și impactul lor asupra securității energetice a României. Proiectele hidrotehnice abandonate sau neterminate agravează vulnerabilitățile infrastructurii energetice și de apă, afectând atât populația, cât și economia.
România trebuie să finalizeze și să modernizeze amenajările hidroenergetice existente și să deschidă noi șantiere pentru a preveni efectele severe ale inundațiilor, secetei și lipsei apei, așa cum s-a văzut recent în județul Prahova.
Costurile hidrocentralelor nefinalizate versus demolarea
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că este mai ieftin să construiești hidrocentrale decât să le demolezi. Investițiile făcute în cei 38 de ani de construcție a acestor hidrocentrale au fost suportate de consumatorii casnici, care au plătit în medie 120 lei fiecare.
Demolarea a șapte hidrocentrale ar putea costa între 1,6 miliarde USD, adică aproximativ 160 lei per consumator casnic. În schimb, finalizarea lucrărilor ar implica un cost mediu de 3,2 lei per consumator pe următorii 10 ani. Astfel, demolarea este mult mai costisitoare și ar duce la pierderea investițiilor deja făcute.
Hidrocentralele nefinalizate și criza de apă din Moldova
Regiunea Moldovei se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii, afectând 306 localități și aproximativ 400.000 de persoane. Hidrocentralele și lacurile de acumulare pot reduce semnificativ efectele secetei, asigurând apă localităților și sprijinind irigațiile.
Finalizarea amenajărilor hidrotehnice din Moldova ar crește volumul de apă stocabil cu peste 1 miliard m³, reducând efectele secetei hidrologice cu peste 60%. În plus, aceste amenajări ar diminua frecvența și intensitatea inundațiilor, protejând gospodăriile și infrastructura.
Securitatea energetică a României și rolul hidrocentralelor nefinalizate
România a înregistrat în 2024 un import net de circa 3 TWh, în ciuda potențialului hidroelectric. Cele șapte hidrocentrale nefinalizate au o putere instalată de 214 MW și pot produce între 0,7 și 1 TWh anual. Ele pot acoperi 15–18% din vârfurile de consum și pot reduce importurile nete cu aproximativ 25%.
Acest lucru ar conduce la prețuri mai mici la energie, o dependență redusă de piețele externe și o stabilitate sporită a sistemului energetic național. Proiectele începute și abandonate, precum Tarnița-Lăpuștești, ar fi putut oferi stocare prin pompaj și flexibilitate în sistem, elemente esențiale în prezent.
Infrastructura hidrotehnică și adaptarea la schimbările climatice
Resursa de apă a României a scăzut de la 2.200 m³/locuitor/an la aproximativ 1.800 m³/locuitor/an în ultimele decenii, iar țara riscă să ajungă sub pragul de stres hidric până în 2050. Finalizarea hidrocentralelor contribuie la adaptarea la variabilitatea climatică, producerea de energie regenerabilă și managementul integrat al resurselor de apă.
România nu poate permite să lase proiectele hidroenergetice neterminate, având în vedere nevoile crescânde de apă și energie.
Decizii privind viitorul hidrocentralelor începute
- Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai ieftină, reducerea inundațiilor, diminuarea lipsei apei pentru populație și agricultură și valorificarea investițiilor deja făcute.
- Oprirea proiectelor ar implica costuri mari de demolare, pierderea producției energetice și menținerea vulnerabilității hidrologice.
Noa Insight
Criza de la Barajul Paltinu evidențiază problemele generate de hidrocentralele nefinalizate în România, afectând securitatea energetică și gestionarea resurselor de apă. Proiectele hidrotehnice neterminate agravează vulnerabilitățile infrastructurii, impactând atât populația, cât și economia, în contextul secetei severe din regiunea Moldovei.
Implicații
Finalizarea hidrocentralelor ar reduce importurile de energie, ar diminua efectele secetei și inundațiilor și ar valorifica investițiile deja făcute, în timp ce demolarea proiectelor neterminate implică costuri ridicate și pierderi energetice semnificative.
Elemente-cheie
- Puterea instalată a celor șapte hidrocentrale nefinalizate este de 214 MW, cu o producție anuală între 0,7 și 1 TWh.
- Costul mediu al finalizării hidrocentralelor este estimat la 3,2 lei per consumator casnic pe următorii 10 ani.
- Finalizarea amenajărilor hidrotehnice din Moldova ar crește volumul de apă stocabil cu peste 1 miliard m³, reducând efectele secetei cu peste 60%.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/pericol-ignorat-criza-de-la-paltinu-dezvaluie-2491865.html (link)
