Creșterea salariului minim poate duce la concedieri și la extinderea muncii la negru în economie

Pe scurt:

• Creșterea salariului minim la 4.325 lei poate duce la concedieri și extinderea muncii la negru, afectând în special firmele mici și angajații vulnerabili.
• Costul total pentru angajator este de 4.418 lei, iar firmele fără resurse pentru creșterea productivității riscă ajustări pe piața muncii.
• Presiunea financiară poate determina firmele să recurgă la plata la negru sau să impună condiții suplimentare, complicând accesul pe piața muncii.
• În termeni reali, salariul minim a scăzut din cauza inflației, iar creșterea nominală nu compensează pierderea puterii de cumpărare.

Efectele economice ale creșterii salariului minim și riscul muncii la negru

Creșterea salariului minim de la 1 iulie aduce efecte economice complexe, cu impact diferit în funcție de regiune, sector și dimensiunea firmelor. Specialiștii avertizează că această măsură poate genera presiuni pe costuri, ajustări pe piața muncii și extinderea muncii la negru.

Profesorul Radu Nechita explică că impactul variază în funcție de factori structurali. În regiunile mai sărace, unele firme vor reduce activitatea sau vor trece la economia informală. Salariații mai puțin calificați riscă să-și piardă locul de muncă sau să întâmpine dificultăți în găsirea unuia nou.

Costul total al angajării unui salariat cu salariul minim de 4.325 lei ajunge la 4.418 lei pentru angajator. Dacă valoarea muncii oferite este mai mică, angajatorul nu poate susține pe termen lung acest cost, ceea ce poate duce la concedieri sau alte ajustări.

Adaptarea firmelor la creșterea salariului minim

Firmele pot încerca să crească productivitatea angajaților prin reducerea timpilor morți sau stabilirea unor norme mai stricte. Investițiile în capital și angajați mai calificați pot susține această creștere, dar nu toate companiile au resursele necesare.

Dacă productivitatea nu poate fi ridicată suficient, angajatorii pot renunța la angajați sau pot înlocui munca cu capital, soluție accesibilă mai ales firmelor mari. În acest context, firmele mici și mijlocii sunt cele mai vulnerabile.

Riscul extinderii muncii la negru în contextul creșterii salariului minim

Profesorul Nechita atrage atenția asupra riscului ca angajatorii să recurgă la plata la negru pentru a evita costurile suplimentare. Aceasta afectează tocmai angajații vulnerabili, pe care măsura ar fi trebuit să îi protejeze.

Creșterea salariului minim poate determina angajatorii să impună condiții suplimentare, ceea ce complică accesul pe piața muncii pentru tineri și persoane cu calificări reduse.

Presiunea asupra firmelor mici și impactul asupra puterii de cumpărare

Analistul Adrian Negrescu subliniază că majorarea salariului minim pune o presiune semnificativă asupra microîntreprinderilor, care se confruntă cu scăderi ale vânzărilor și dificultăți financiare. Costurile suplimentare pot determina firmele să recurgă la concedieri, creșteri de prețuri sau plata la negru.

În termeni reali, salariul minim a scăzut în ultimul an din cauza inflației, iar creșterea nominală nu compensează pierderea puterii de cumpărare.

Perspectiva asupra efectelor creșterii salariului minim

Consultantul Sorin Spiridon consideră că măsura era necesară, având în vedere nivelul redus al salariilor din România și inflația ridicată. Totuși, impactul se extinde și asupra salariilor apropiate de nivelul minim.

Reducerea facilității fiscale diminuează beneficiul net pentru angajați, iar costurile pentru angajatori cresc. Pentru companiile mature, creșterea salariului minim poate reprezenta o oportunitate de a analiza productivitatea și organizarea muncii.

O majorare semnificativă a salariului minim într-o organizație poate indica necesitatea reevaluării modelului de business și a nivelului de productivitate.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/de-ce-cresterea-salariului-minim-poate-avea-efecte-2541301.html (link)