Comerțul înregistrează cel mai mare recul de la pandemie cu scădere puternică a vânzărilor de alimente și încrederea consumatorilor în scădere pe final de an

Pe scurt:

• Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,1% în octombrie față de septembrie, iar declinul anual a ajuns la 4%, cel mai mare de la pandemie.
• Scăderea reflectă o încredere redusă a consumatorilor, care limitează cheltuielile și preferă produse mai puțin premium.
• Vânzările de alimente au scăzut cu 6,9% anual, iar consumul privat va rămâne redus în 2025 din cauza inflației și salariilor reale în scădere.
• Creșterea datoriei publice și cheltuielile rigide afectează economia, iar redresarea consumului este așteptată abia în a doua jumătate a anului 2026.

Recul comerțului afectează încrederea consumatorilor și scăderea vânzărilor de alimente

Recul comerțului s-a accentuat în octombrie, când vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,1% față de septembrie, iar declinul anual a ajuns la 4%, de la 2,1% în luna precedentă. Această evoluție reflectă o încredere a consumatorilor aflată la un nivel scăzut, care indică o prudență sporită în cheltuieli.

Economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, subliniază că încrederea consumatorilor a crescut ușor în octombrie, dar rămâne aproape de minimele post-pandemice. Toate componentele majore ale comerțului au înregistrat scăderi în această perioadă.

Scădere vânzări alimente și impactul asupra consumului

Vânzările de alimente au scăzut cu 0,9% față de septembrie și cu 6,9% anual. Această reducere sugerează o tendință a consumatorilor de a limita risipa și de a opta pentru produse mai puțin premium. De asemenea, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,4% lunar și cu 2,2% anual, corectând creșterea din anul precedent, alimentată de creditele de consum.

Vânzările de carburanți au scăzut cu 1% față de septembrie, dar au crescut cu 3,4% în termeni anuali. Pe primele nouă luni ale anului, vânzările au crescut cu 1,5% ajustat sezonier și cu 1% pe serie brută.

Încrederea consumatorilor și perspectivele consumului privat

BCR estimează o scădere a dinamica anuală a consumului de la 8,6% în 2024 la 0,8% în 2025. Datele PIB indică o contribuție redusă a consumului privat la creșterea economică, cu doar 0,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea și 0,2 puncte procentuale pe primele nouă luni.

Ciprian Dascălu, economist șef la BCR, afirmă că consumul privat va rămâne probabil redus, în condițiile în care creșterea salariilor reale este negativă, iar inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare. Rata medie a șomajului a crescut la 6% în primele zece luni, iar îngrijorările legate de șomaj au atins cel mai ridicat nivel din decembrie 2020.

Perspective economice și impactul asupra comerțului

Salariile reale au scăzut cu 5,3% în septembrie, în contextul unei inflații care a accelerat spre 10%. Intențiile de angajare au scăzut sub pragul semnal în noiembrie, în special în industrie și servicii. România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice din Europa Centrală și de Est, iar guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9,3% în 2024 la 8,4% în 2025.

Cheltuielile rigide reprezintă 89% din veniturile fiscale, comparativ cu 66% în 2014. ING anticipează că și în 2026 consumul va rămâne redus în prima parte a anului, cu o redresare așteptată în a doua jumătate, pe măsură ce încrederea consumatorilor se îmbunătățește. Investițiile finanțate prin PNRR ar putea compensa scăderea consumului privat.

Sursa originală a acestui articol este https://www.profit.ro/stiri/economie/grafice-comertul-are-cel-mai-mare-recul-de-la-pandemie-ingrijorari-privind-consumul-pe-final-de-an-22262541?utm_source=Rss&utm_medium=Referral&utm_campaign=Cross (link)