Chisăliță spune că importurile pot salva deficitul de energie al României după oprirea de la Cernavodă

Pe scurt:

• Oprirea ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă a creat un deficit de circa 1.400 MW în capacitatea de producție energetică a României.
• România trebuie să importe energie, în condițiile în care capacitatea de import este limitată și depinde de disponibilitatea regională, mai ales din Bulgaria, Ungaria și Serbia.
• Prețurile energiei vor crește semnificativ, între 1.200 și 1.600 lei/MWh, cu riscul unor vârfuri peste 3.000 lei/MWh, afectând securitatea energetică națională.
• Oprirea Unității 2 de la Cernavodă a fost cauzată de nivelul scăzut al Dunării, în contextul secetei severe, conform prognozelor hidrologice.

deficit energie România după oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Deficitul de energie în România crește după oprirea ambelor unități nucleare de la Cernavodă, iar importul de energie devine esențial pentru securitatea energetică a țării. Lipsa a aproximativ 1.400 MW de capacitate continuă și predictibilă obligă România să se bazeze pe importuri, însă acestea depind de disponibilitatea regională.

România va trebui să gestioneze această situație în următoarele trei săptămâni, când capacitățile interne vor fi reduse semnificativ. Problema nu este doar capacitatea tehnică de import, estimată la circa 3.300 MW, ci și dacă țările vecine, precum Bulgaria, Ungaria și Serbia, vor putea furniza simultan această cantitate.

Import energie și provocările regionale

Transelectrica estimează un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h în această perioadă, cu o creștere la 8.000 MWh/h în zilele caniculare din 4-9 august. În condiții fără vânt și cu producție hidro redusă, deficitul poate depăși capacitatea normală de import comercial.

Bulgaria rămâne principala sursă de import, cu aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Exporturile către România pot varia între 500 și 900 MW, însă oprirea unor unități poate reduce drastic această disponibilitate. Ungaria are capacitate de transport, dar producția nucleară a scăzut cu 700-750 MW, iar energia importată poate fi parțial de tranzit.

Serbia oferă o sursă vulnerabilă, cu producție hidro redusă și probleme la centralele pe cărbune, putând furniza punctual 200-400 MW, dar fără garanția unei surse permanente.

Impactul asupra securității energetice și prețurile energiei

Prețurile pe piața pentru ziua următoare (PZU) vor crește semnificativ, cu valori estimate între 1.200 și 1.600 lei/MWh, iar vârfurile pot depăși 3.000 lei/MWh. Dacă exporturile din Bulgaria sau capacitatea nucleară a Ungariei scad, prețurile pot urca și mai mult, afectând securitatea energetică.

România poate acoperi oprirea reactoarelor de la Cernavodă prin import doar dacă Bulgaria menține Kozlodui în funcțiune, Ungaria nu pierde capacitate suplimentară, consumul rămâne stabil și producția internă este maximizată. Orice pierdere suplimentară de capacitate în regiune poate transforma problema prețurilor într-o criză de adecvare energetică.

Măsuri și situația actuală

Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 2 de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării, cauzat de secetă severă, conform procedurilor centralei. Această decizie urmează opririi Unității 1 și este bazată pe prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.

Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/chisalita-importurile-pot-salva-deficitul-de-energie-intr-un-scenariu-regional-favorabil-dupa-oprirea-de-la-cernavoda_963730.html (link)