Chisăliță despre centralele pe gaze și închiderea centralelor pe cărbune în România

Pe scurt:

• România înregistrează întârzieri majore în construcția centralelor pe gaze de 1.325 MW, esențiale pentru înlocuirea centralelor pe cărbune închise.
• Proiectele de la Turceni și Ișalnița, asumate prin PNRR, au întâmpinat probleme de finanțare, licitații anulate și termene prelungite până în 2029.
• Costurile au crescut semnificativ, ajungând la peste 755 milioane euro la Ișalnița și 525 milioane euro la Turceni, afectând fezabilitatea economică a investițiilor.
• Întârzierile compromit tranziția energetică, cu riscul ca noile centrale să nu fie finalizate, în timp ce costurile administrative au depășit 20 milioane euro.

Întârzieri majore în construcția centralelor pe gaze în România

România a înregistrat întârzieri semnificative în dezvoltarea centralelor pe gaze, în contextul închiderii centralelor pe cărbune și al finanțării europene pentru energie. Proiectele de înlocuire a capacităților pe lignit și huilă, asumate prin PNRR, au rămas nefinalizate, deși centralele pe cărbune au fost deja închise.

Planul inițial prevedea construirea a două centrale moderne în ciclu combinat, pe gaze naturale, la Turceni și Ișalnița, cu o capacitate totală de 1.325 MW. Societăți mixte între Complexul Energetic Oltenia și companii private au fost înființate pentru implementarea acestor proiecte, care trebuiau să fie operaționale în 2026.

Probleme în implementarea proiectelor de centrale pe gaze

La Ișalnița, societatea de proiect a fost înființată abia în septembrie 2023, iar contractul de finanțare de circa 253 milioane euro din Fondul pentru Modernizare a fost semnat în februarie 2024. Licitația pentru construcția centralei a fost lansată în martie 2025, cu termene de depunere a ofertelor amânate până în noiembrie 2025. Procedura a fost anulată în februarie 2026 din lipsă de oferte conforme.

La Turceni, licitația pentru centrala de 475 MW a fost lansată în ianuarie 2025. În februarie 2026 exista o singură ofertă pentru un contract estimat la 525 milioane euro plus TVA. Chiar și în cel mai optimist scenariu, centrala nu poate fi finalizată înainte de 2029, ceea ce compromite calendarul asumat pentru închiderea centralelor pe cărbune.

Impactul finanțării europene energie asupra proiectelor

Costurile proiectelor au crescut semnificativ față de estimările inițiale. La Ișalnița, valoarea totală a ajuns la aproximativ 755 milioane euro, iar la Turceni la circa 525 milioane euro plus TVA. Finanțarea europeană rămâne fixă, acoperind o parte din investiție, iar diferența trebuie asigurată prin contribuții ale acționarilor sau credite bancabile.

Întârzierile au afectat fezabilitatea economică a proiectelor, iar România a tratat închiderea centralelor pe cărbune și construirea celor pe gaze ca operațiuni cu durate similare, ceea ce nu reflectă realitatea. Astfel, termenele ferme pentru închideri au fost combinate cu termene neclare pentru investiții.

Proiectele de la Ișalnița și Turceni reprezintă acum exemple ale unei tranziții energetice inversate, în care capacitatea existentă a fost eliminată înainte de a fi construită capacitatea de înlocuire. Riscul ca aceste centrale să nu fie finalizate rămâne ridicat, iar costurile administrative și de organizare au ajuns la circa 20 milioane euro, fără a include investițiile propriu-zise.

Sursa originală a acestui articol este https://www.economica.net/chisalita-aei-romania-ar-fi-trebuit-sa-puna-in-functiune-noile-capacitati-de-productie-inainte-de-inchiderea-celor-existente_965808.html (link)