Site-urile NoaMedia
Verificările averi ANAF scot la iveală frecvent nereguli fiscale legate de venituri nedeclarate și fonduri fără justificare. În perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a finalizat peste 1.100 de controale la persoane fizice în România. Aceste acțiuni au generat creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei, evidențiind intensificarea supravegherii fiscale.
Pe scurt:
- ANAF a finalizat 1.102 controale între iulie 2025 și mai 2026, descoperind creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei.
- Verificările au vizat diferențe între veniturile declarate și patrimoniul deținut, folosind schimburi internaționale de date pentru identificarea veniturilor nedeclarate.
- Cele mai frecvente nereguli au fost fonduri fără justificare, depuneri numerar, achiziții cu numerar și venituri nedeclarate din diverse surse impozabile.
- Legislația prevede o cotă de impozitare de 70% pentru veniturile fără sursă identificată, iar contribuabilii pot contesta deciziile ANAF în instanță.
verificări averi ANAF și cele mai frecvente nereguli fiscale descoperite
Verificările averilor ANAF au evidențiat frecvent nereguli fiscale legate de diferențe între veniturile declarate și patrimoniul deținut de contribuabili. ANAF utilizează tot mai multe informații și instrumente, inclusiv schimbul de date cu alte state, pentru a identifica venituri nedeclarate și fonduri cu proveniență nejustificată.
În perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. Aceste controale au generat creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei și măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, precum popriri și sechestre pentru recuperarea sumelor datorate.
Cele mai frecvente nereguli fiscale identificate
Conform datelor ANAF, neregulile cele mai întâlnite au vizat fonduri a căror proveniență nu a putut fi justificată. Exemple includ depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale firmelor în care contribuabilii au participații, achiziții de bunuri mobile și imobile cu numerar, împrumuturi acordate propriilor societăți și majorări de capital social.
De asemenea, au fost cazuri în care contribuabilii au invocat fonduri obținute în străinătate, dar aceste informații nu au fost confirmate prin schimbul internațional de date. Un tipar frecvent a fost invocarea economiilor în numerar, a veniturilor realizate în străinătate sau a sumelor primite de la alte persoane fizice, fără documente care să susțină aceste afirmații.
Inspectorii fiscali au identificat și venituri nedeclarate din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare și alte surse supuse impozitării. Cele mai mari creanțe fiscale au fost în Prahova (23,1 milioane lei) și în București (22,5 milioane lei și 21,6 milioane lei în două acțiuni distincte).
Ce trebuie să știe contribuabilii despre verificările averilor ANAF
Rezultatele controalelor arată că multe ajustări fiscale au la bază venituri nedeclarate sau fonduri fără justificare. Obligațiile declarative și de plată variază în funcție de tipul venitului. Pentru unele venituri realizate în România, impozitul este reținut la sursă, iar pentru altele, declararea revine contribuabilului.
Veniturile obținute din străinătate trebuie declarate în Declarația Unică, chiar dacă nu apar în datele precompletate. ANAF primește informații de la autoritățile fiscale străine după termenul de depunere a declarației, ceea ce poate genera notificări pentru clarificarea situației fiscale.
Verificările pot viza venituri și tranzacții realizate cu mai mulți ani în urmă, inclusiv din 2021, pentru care termenul de prescripție nu s-a împlinit. Acest lucru poate complica justificarea provenienței fondurilor pentru contribuabili.
Contribuabilii trebuie să păstreze documentele relevante privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare. Accesul ANAF la informații fiscale, inclusiv din străinătate, crește, iar verificările situației fiscale personale devin tot mai frecvente.
Legislația fiscală prevede o cotă de impozitare de 70% pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată, începând cu 1 iulie 2024, la care se adaugă dobânzi și penalități. În caz de neînțelegeri privind originea sumelor, contribuabilul poate contesta deciziile ANAF în proceduri administrative sau în instanță, proces care poate dura ani și implica costuri semnificative.
Noa Insight
ANAF a realizat peste o mie de controale fiscale privind averile persoanelor fizice, identificând frecvent diferențe între veniturile declarate și patrimoniul deținut. Verificările au folosit schimburi internaționale de informații pentru a depista venituri nedeclarate și fonduri fără justificare clară, generând creanțe fiscale și măsuri asiguratorii.
Implicații
Acțiunile ANAF au condus la stabilirea unor creanțe fiscale suplimentare și aplicarea unor măsuri asiguratorii, afectând contribuabilii cu nereguli fiscale. Verificările vizează venituri și tranzacții din mai mulți ani, sporind controlul asupra situației fiscale personale.
Elemente-cheie
- Creanțele fiscale suplimentare reprezintă sume datorate identificate în urma controalelor ANAF asupra persoanelor fizice.
- În perioada iulie 2025 – mai 2026, au fost finalizate 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a contribuabililor.
- Măsurile asiguratorii includ popriri și sechestre aplicate pentru recuperarea sumelor datorate de contribuabili.
Sursa originală a acestui articol este https://startupcafe.ro/cele-mai-frecvente-nereguli-identificate-anaf-verificari-averi-contribuabili-consultanti-105158 (link)
