Bugetul pentru 2026 se bazează pe ținte greu de atins în condițiile unei recesiuni și inflații de peste 10%

Pe scurt:

• Proiectul de buget 2026 prevede un deficit de 6,2% și o creștere economică de 1%, considerate greu de atins în contextul recesiunii și inflației peste 10%.
• Scăderea consumului cu 9,1% în ianuarie 2026 și cheltuielile suplimentare de 55,5 miliarde lei pun presiune pe realizarea țintelor bugetare.
• Cheltuielile cu dobânzile vor crește la 60,8 miliarde lei, iar alocările bugetare cresc pentru apărare, energie și investiții, în timp ce sănătatea și transporturile scad.
• Veniturile totale sunt estimate la 391,7 miliarde lei, iar investițiile brute vor crește cu 4%, susținând sectorul construcțiilor și exporturile nete.

<h3Buget 2026 și perspectivele privind deficitul bugetar și creșterea economică

Proiectul de buget 2026 prevede un deficit bugetar de 6,2% și o creștere economică de 1%, obiective considerate dificil de realizat în condițiile unei recesiuni și a unei inflații de peste 10%. Economiștii avertizează asupra riscurilor generate de consumul în scădere și de impactul conflictului din Orientul Mijlociu.

Provocările țintelor bugetare pentru 2026

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, subliniază că deficitul ar putea fi controlat dacă cheltuielile sunt gestionate strict, însă creșterea economică de 1% pare improbabilă. Scăderea consumului cu 9,1% în ianuarie 2026 față de anul precedent indică o recesiune „plină”. Inflația ar putea depăși 10% în acest an, cu o posibilă temperare după august.

Codîrlașu atrage atenția asupra cheltuielilor suplimentare de 55,5 miliarde lei din buget, care ar putea afecta economia. El consideră că reducerea taxelor ar fi fost o măsură mai eficientă pentru temperarea inflației.

Construcția bugetară și impactul asupra economiei

Analistul Adrian Negrescu descrie bugetul 2026 ca fiind construit în condiții de criză, cu tăieri la sănătate, educație și transporturi, dar cu alocări mai mari pentru serviciile secrete. El evidențiază creșterea costurilor cu dobânzile, care, deși procentual mai mici, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare.

Negrescu menționează că plata dobânzilor va ajunge la aproximativ 30 miliarde de euro în 2026. Bugetul menține o alocare constantă pentru asistența socială și subvenții, iar investițiile sunt prioritare, în special cele finanțate din fonduri europene.

Detalii despre bugetul 2026 și estimările oficiale

Ministerul Finanțelor a lansat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, care prevede venituri totale de 391,7 miliarde lei și cheltuieli de 527,4 miliarde lei, cu un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB. Se anticipează o scădere a deficitului la 5,1% în 2027 și o creștere a veniturilor la 36% din PIB.

Creșterea economică de 1% se bazează pe investiții brute cu o dinamică de 4% și un aport pozitiv al exportului net. Sectorul construcțiilor este cel mai dinamic, susținut de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene. Industria și serviciile vor avea o redresare modestă.

Cheltuielile totale cresc cu 55,5 miliarde lei față de 2025, în principal datorită investițiilor și costurilor finanțării datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile vor crește cu 10,3 miliarde lei, ajungând la 60,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 3% din PIB.

Alocările bugetare pentru ministere și instituții

• Ministerul Apărării: 49,37 miliarde lei (față de 42,38 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Agriculturii: 27,73 miliarde lei (față de 26,38 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Educației: 64,79 miliarde lei (față de 61,25 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Investițiilor: 12,6 miliarde lei (față de 7,33 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Finanțelor: 12,17 miliarde lei (față de 11,12 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Finanțelor (acțiuni generale): 112,42 miliarde lei (față de 87,15 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Economiei: 3,7 miliarde lei (față de 2,3 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Energiei: 19,71 miliarde lei (față de 5,35 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Mediului: 5,95 miliarde lei (față de 5,27 miliarde lei în 2025)
• Ministerul de Interne: 35,75 miliarde lei (față de 34,44 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Justiției: 4,31 miliarde lei (față de 4,1 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Public: 2,87 miliarde lei (față de 1,74 miliarde lei în 2025)

Ministerele cu alocări mai mici față de 2025 includ Munca, Externele, Dezvoltarea, Sănătatea și Transporturile.

• Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei (față de 99,24 miliarde lei în 2025)
• Ministerul de Externe: 1,6 miliarde lei (față de 1,68 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (față de 28,9 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Sănătății: 22,78 miliarde lei (față de 26,15 miliarde lei în 2025)
• Ministerul Transporturilor: 42 miliarde lei (față de 43,6 miliarde lei în 2025)

Instituțiile cu creșteri bugetare includ Administrația Prezidențială, Parlamentul, Înalta Curte, Curtea Constituțională, Secretariatul General al Guvernului, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, SRI, SIE, CSM, Agerpres și Societatea Română de Radiodifuziune.

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/economie/bugetul-se-bazeaza-pe-tinte-greu-de-atins-2514371.html (link)