Bolojan anunță trecerea de la deficit și consum la investiții și disciplină bugetară cu recesiune tehnică temporară

Pe scurt:

• România traversează o recesiune tehnică temporară, cauzată de tranziția de la deficit și consum la investiții și disciplină bugetară.
• În 2024, deficitul bugetar a fost între 8-9% din PIB, iar creșterea economică sub 1%, afectată de consum ridicat și inflație.
• Corecția fiscală începută în 2025, de circa 1% din PIB, a menținut creșterea la 0,6%, susținută de investiții reale și factori structurali.
• INS a confirmat scăderea PIB-ului cu 1,9% în T4 2025, iar opoziția critică guvernul pentru deciziile economice și impactul social.

Recesiunea tehnică România și tranziția către consolidare fiscală

Premierul Ilie Bolojan a explicat că recesiunea tehnică România traversează este o consecință anticipată a schimbării modelului economic. România trece de la un sistem bazat pe deficit bugetar și consum la unul axat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.

Creșterea economică în 2025 a fost de 0,6%, reflectând adaptarea rapidă a economiei în doar șase luni. Această recesiune tehnică temporară reprezintă un cost inevitabil al tranziției spre o economie solidă, bazată pe producție reală, nu pe împrumuturi crescânde și costisitoare.

Deficit bugetar și impactul asupra creșterii economice

În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar ridicat, între 8 și 9% din PIB, și un deficit extern de 8,2%. Creșterea economică a fost sub 1%, deși stimulul fiscal ar fi trebuit să genereze o expansiune mai puternică. În primele două trimestre ale anului 2024, economia a înregistrat o recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% conform INS.

Majoritatea cheltuielilor din 2024 au fost direcționate către consum curent și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea economică reală. Consumul ridicat a fost susținut de importuri, iar inflația a redus efectul impulsului fiscal.

Consolidare fiscală și perspective pentru 2025

În iulie 2025, România a început o corecție fiscală de aproximativ 1% din PIB, un efort care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Această ajustare a menținut creșterea economică în jurul valorii de 0,6%, susținută de investiții reale și factori structurali.

Bolojan subliniază că problema nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această perioadă de contracție economică este necesară pentru a construi o economie mai competitivă și prosperă pe termen lung.

Contextul recesiunii tehnice România și reacții politice

Institutul Național de Statistică a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, cu o scădere a PIB-ului de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, după o scădere de 0,2% în trimestrul III 2025.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat situația, considerând recesiunea tehnică o rușine pentru coaliție și acuzând deciziile economice greșite. El a atribuit responsabilitatea principală premierului Ilie Bolojan, menționând încăpățânarea și rezistența la argumente raționale.

Sursa originală a acestui articol este https://www.news.ro/politic-intern/bolojan-inceput-trecerea-model-bazat-deficit-consum-unul-bazat-investitii-export-disciplina-bugetara-recesiunea-tehnica-temporara-face-parte-costul-anticipat-inevitabil-acestei-tranzitii-traversam-1922403013002026021022346653 (link)