Asociaţia forestierilor propune un prag minim de lemn în construcţiile publice de cel puţin 25% din valoarea clădirilor noi

Pe scurt:

• Asociaţia Forestierilor propune un prag minim de 25% lemn în valoarea construcţiilor publice noi pentru decarbonarea sectorului construcţiilor.
• Utilizarea lemnului autohton reduce emisiile de carbon şi stimulează industria locală de prelucrare, valorificând aproximativ 40.000 de şantiere rezidenţiale anual.
• Lemnul structural oferă avantaje tehnice precum elasticitate seismică, izolare termică superioară şi viteza de execuţie prin prefabricare.
• Implementarea pragului ar crea un instrument concret pentru achiziţii publice verzi, susţinând angajamentele climatice europene ale României.

Prag minim lemn construcţii în clădirile publice pentru decarbonare construcţii

Asociaţia Forestierilor din România propune stabilirea unui prag minim lemn construcţii de cel puţin 25% din valoarea clădirilor publice noi. Această măsură vizează decarbonarea construcţiilor şi stimularea industriei locale de prelucrare lemn România.

Potrivit asociaţiei, construcţiile pe structură de lemn sunt insuficient valorificate. Prelucrarea tehnologică a lemnului autohton reprezintă o direcţie strategică pentru reducerea emisiilor de carbon şi crearea de valoare adăugată în comunităţile rurale.

Beneficiile pragului minim lemn construcţii pentru decarbonare şi industrie

Ciprian Dumitru Muscă, preşedintele ASFOR, subliniază că lemnul nu este o revenire la trecut, ci o adaptare la tendinţele actuale. Propunerea de a include cel puţin un sfert din valoarea construcţiilor publice noi în lemn urmăreşte transformarea statului în promotor al economiei cu emisii reduse de carbon.

Lemnul stochează carbon pe durata de viaţă a clădirii, aproximativ o tonă de CO₂ pentru fiecare metru cub de lemn de răşinoase, spre deosebire de beton şi cărămidă, care generează emisii ridicate. În plus, înlocuirea materialelor convenţionale reduce emisiile prin efectul de substituţie.

Prelucrare lemn România şi impactul asupra pieţei construcţiilor

România are aproximativ 40.000 de şantiere rezidenţiale noi anual, oferind o oportunitate semnificativă pentru valorificarea internă a lemnului prin procesare cu valoare adăugată, în locul exportului de materie primă brută.

Introducerea pragului minim lemn construcţii ar crea un instrument concret şi uşor de monitorizat pentru implementarea angajamentelor climatice în achiziţiile publice. Aceasta ar stimula procesarea internă a lemnului şi ar genera cerere predictibilă pentru industria autohtonă, cu beneficii directe în comunităţile rurale.

Aspecte tehnice şi economice ale utilizării lemnului în construcţii

Normele Eurocode 5 şi ingineria modernă au transformat lemnul structural într-un material de precizie. Elasticitatea seismică, comportamentul predictibil la foc şi viteza de execuţie prin prefabricare sunt avantaje tehnice importante.

De asemenea, lemnul oferă o izolare termică superioară, susţinând standardul nZEB şi reducând costurile energetice de operare între 30% şi 50%, conform reprezentanţilor ASFOR.

Asociaţia Forestierilor susţine politici publice care să promoveze achiziţiile verzi şi utilizarea materialelor regenerabile în construcţiile publice, în conformitate cu obiectivele climatice europene asumate de România.

Sursa originală a acestui articol este https://www.news.ro/economic/propunere-a-asociatiei-forestierilor-din-romania-prag-minim-de-lemn-in-constructiile-publice-cel-putin-25-din-valoarea-noilor-cladiri-1922402615132026061222480919 (link)