Analiza la IFN arată că creșterea suprafeței pădurilor din România nu se reflectă în productivitatea lor și există semnale îngrijorătoare privind exploatarea unor clase de vârstă

Pe scurt:

• Exploatarea și mortalitatea consumă peste 81% din creșterea anuală a volumului lemnos în pădurile României, afectând productivitatea.
• Suprafața pădurilor a crescut cu 2%, dar volumul lemnos a avansat doar cu 4%, indicând o scădere a productivității și dezechilibre pe clase de vârstă.
• Clasele de vârstă 41-100 ani, reprezentând 54% din păduri, prezintă scăderi de volum și semnale de supraexploatare, afectând viitorul fondului forestier.
• Există o diferență anuală de circa 8 milioane mc între volumul lemnului raportat și cel real, sugerând tăieri ilegale și pierderi bugetare de peste 1,3 miliarde lei.

Analiza pădurilor din România arată probleme în exploatarea lemnului și clasele de vârstă afectate

<pStarea pădurilor din România, reflectată în datele Inventarului Forestier Național (IFN), indică că exploatarea lemnului și mortalitatea consumă peste 81% din creșterea anuală a volumului lemnos. Această situație afectează productivitatea și echilibrul pe clase de vârstă păduri.

Consumul ridicat al creșterii anuale afectează productivitatea pădurilor România

Creșterea anuală medie a pădurilor este de 8,66 metri cubi pe hectar, din care 4,48 metri cubi sunt exploatați, iar 2,55 metri cubi reprezintă pierderi naturale. Astfel, doar o mică parte din creștere se acumulează efectiv. Exploatarea se concentrează în pădurile accesibile, ceea ce pune presiune pe anumite clase de vârstă.

Comparativ cu ciclurile anterioare IFN, volumul acumulat în păduri crește mai lent decât suprafața, ceea ce sugerează o scădere a productivității. Suprafața pădurilor a crescut cu 2%, în timp ce volumul a avansat doar cu 4% în ciclul recent.

Clasele de vârstă păduri prezintă dezechilibre majore

Clasele de vârstă între 41 și 60 de ani au o suprafață ușor mai mare, dar volumul scade, indicând lipsa lucrărilor de îngrijire. La 61–80 de ani, volumul scade mai rapid decât suprafața, iar în clasa 81–100 de ani, volumul nu crește în ciuda extinderii suprafeței cu 9%, semnalând supraexploatarea acestei categorii. Aceste clase de vârstă reprezintă 54% din pădurile României și sunt esențiale pentru viitorul fondului forestier.

Pe lângă exploatare, schimbările climatice și mortalitatea ridicată afectează reziliența pădurilor tinere și mijlocii, iar pădurile exploatabile nu mai pot compensa pierderile naturale.

Discrepanțe în datele privind exploatarea lemnului și impactul asupra pădurilor România

Analiza IFN evidențiază o diferență de aproximativ 8 milioane de metri cubi anual între volumul lemnului raportat și cel real, indicând lemn nefiscalizat sau tăieri ilegale. Aceasta reprezintă pierderi bugetare de peste 1,3 miliarde lei. Volumul arborilor fără cioată găsită însumează 1,2 milioane mc, o valoare dificil de explicat fără tăieri ilegale.

Incoerențele dintre indicatorii raportați pe „pădure”, „vegetație forestieră” și „fond forestier” complică evaluarea reală a stării pădurilor. Problemele de guvernanță și management afectează credibilitatea datelor esențiale pentru monitorizarea pădurilor României.

Rămâne neclar când a fost calculat corect volumul exploatat, iar modificările metodologice netransparente împiedică o evaluare certă a stării reale a pădurilor.

Detalii suplimentare pot fi consultate în raportul IFN disponibil pe pagina Ministerului Mediului: https://mmediu.ro/domenii/paduri/ciclu-iii-2020-2025/raport-final-preliminar-ciclul-iii/ și pe site-ul IFN: https://roifn.ro/site/rezultate-ifn-3/

Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/analiza-ifn-laura-bouriaud-cresterea-suprafetei-padurilor-nu-se-regaseste-in-productivitatea-lor-semnale-ingrijoratoare-privind-supraexploatarea-unor-clase-de-varsta.html (link)